Plămînii neputincioşi şi boala BPOC

Sînt unii oameni care ajung să fie atît de puternic loviţi de oboseală, încît după cîţiva paşi simt nevoia să se oprească, să se aşeze pe bordura trotuarului sau pe vreo margine de zid, fiindcă apar dureri şi neputinţe în muşchii picioarelor, iar respiraţia le este pipernicită.

Sînt unii oameni care ajung să fie atît de puternic loviţi de oboseală, încît după cîţiva paşi simt nevoia să se oprească, să se aşeze pe bordura trotuarului sau pe vreo margine de zid, fiindcă apar dureri şi neputinţe în muşchii picioarelor, iar respiraţia le este pipernicită. Poporul nu stă în dubiu şi pune pe aceste semne de oboseală nejustificată eticheta de “necazuri la inimă”. Şi în general diagnosticul pus de populaţie este adevărat. Bolile de inimă conduc la aceste stări de oboseală ce se accentuează pe măsură ce afecţiunea cardiacă se agravează. Oboseala apare la eforturi din ce în ce mai mici, la cîteva zeci de metri umblaţi sau la două-trei trepte de scară urcate cu chiu, cu vai. Şi asta fiindcă inima nu mai este capabilă să pompeze destul sînge spre muşchi şi alte ţesuturi ce suferă şi devin neputincioase. De altfel, un medic inspirat a denumit cu o metaforă această oboseală generată de boli cardiace ca “boala privitorilor în vitrină”. Şi asta fiindcă, după cîţiva paşi, bolnavii de inimă simt nevoia de a se opri ca şi cînd ar privi în vitrinele magazinelor. Dar oamenii din popor nu ştiu că nu numai afecţiunile inimii conduc la aceste stări de oboseală, ci şi unele boli de plămîn. Cei care resimt neplăceri în sistemul plămînilor s-au obişnuit cu prescurtarea numelui unei boli care se rosteşte pe silabe, şi anume BPOC.

Strîmtarea bronhiilor

Ce înseamnă BPOC? Ei bine, BPOC se traduce ca bronhopneumopatie obstructivă cronică. Unii oameni simplifică denumirea şi numesc această boală bronşită cronică obstructivă. Dar sub această denumire nu sînt prezente toate efectele rele ale bolii. Cînd spui bronşită cronică obstructivă se înţelege doar o parte din efectele bolii: că se strîmtează secţiunea de trecere a aerului în bronhii. Cu alte cuvinte, bronhiile se strîmtează, adică bronhiile se îngustează din cauza bolii. Dar boala trebuie numită BPOC ca să includă şi o altă consecinţă la fel de rea precum îngustarea trecerii aerului prin bronhii. Din cauza BPOC, în plămîni are loc şi acel păgubos efect de emfizem.

Emfizemul

Ce înseamnă emfizemul, care strică şi el respiraţia? Plămînul este alcătuit din apă. Şi dintr-un număr foarte mare de alveole, de săculeţi mici, unde are loc transferul de oxigen de la aerul inspirat la sînge. Numărul mare de săculeţi miniaturali pun la dispoziţia acestui schimb de oxigen o suprafaţă foarte mare. În BPOC se mai întîmplă un necaz, săculeţii aceştia se sparg, apărînd găuri mari în plămîni. Şi asta este foarte rău, fiindcă aceste găuri nu mai asigură o suprafaţă mare de transfer al oxigenului din aer în sînge. Denumirea de BPOC include deci ambele componente defavorabile aduse de boală: şi îngustarea bronhiilor, şi spargerea alveolelor transformate în găuri mari cu suprafaţă mică de transfer al oxigenului.

Care sînt semnele aduse de această bronhopneumopatie obstructivă cronică? Bolnavii de BPOC sînt chinuiţi de tuse. Alt fenomen dat de boală este expectoraţia. Şi în fine, ajungem la acea oboseală la efort nejustificată prin cantitatea de mişcare sau activitate. Bolnavii de BPOC obosesc din ce în ce mai tare, nu mai au suflu şi respiraţia le e grea. În faza avansată a BPOC, aceşti bolnavi nu mai ies din casă fiindcă obosesc şi cînd se mişcă prin cameră. Această oboseală dată de BPOC seamănă un pic cu oboseala la efort, cauzată de inimă. Medic primar, şef de lucrări doctor Irina Strîmbu, director de cercetare, dezvoltare la Institutul de Pneumologie “M. Nasta”, continuă să explice boala de plămîni pe bază de bronşită cronică BPOC.

În urma bolii BPOC se reduce grav capacitatea de respiraţie. De aceea, una dintre investigaţiile de bază este spirometria. Acel test care măsoară capacitatea de respiraţie şi cît a mai rămas din ea. Cea mai mare parte a bolnavilor de BPOC o reprezintă fumătorii. De aceea, prima măsură în aceste boli este abandonarea fumatului. Mulţi bolnavi spun ce rost mai are să se lase de fumat cînd au fumat zeci de ani şi boala BPOC nu se vindecă. Este adevărat că BPOC este o boală cronică şi nu se vindecă. Dar în orice moment este utilă renunţarea la fumat, fiindcă nu se mai deteriorează respiraţia.

Inhalatoare

În afară de lăsatul de fumat, în BPOC se recomandă şi medicamente de tipul inhalatoarelor. Administrarea medicamentelor prin inhalare aduce unele avantaje: medicamentele merg direct unde trebuie, adică în plămîni, iar efectele lor adverse scad. Aceste medicamente sînt în general bronhodilatatoare, adică produc o dilatare a bronhiilor. Se dă şi cortizon tot prin inhalare. O altă măsură a tratamentului în BPOC este recuperarea prin exerciţii fizice. Programul de exerciţii fizice îşi propune să menţină tonusul muscular. Bolnavii de BPOC trebuie învăţaţi să se mişte. Boala BPOC nu e doar o boală de plămîni, ci şi o boală a întregului organism. Procesul de inflamare în plămîn se răspîndeşte, consecinţa fiind atrofierea muşchilor. Bolnavul oboseşte atît de uşor, încît evită să se mai mişte.

Terapia cu oxigen

O altă metodă de a lupta cu boala este oxigenoterapia pe termen lung. Există aparate care concentrează oxigen în aer pe care-l suflă în plămînii bolnavului de BPOC.

Aparate

Într-o anumită fază a bolii, suferinzii trebuie să-şi închirieze acasă aparate concentratoare de oxigen tocmai pentru a li se uşura respiraţia. Maladia BPOC este destul de răspîndită. Cei care trag cu nesaţ din ţigară trebuie să-şi asume soarta păguboasă şi să înţeleagă că vor ajunge la această fază a bronşitei cronice, cînd respiraţia lor este din ce în ce mai redusă, încît nu mai sînt în stare să se ducă să-şi cumpere un litru de lapte de la magazinul din colţul străzii. Din cauza obiceiului ucigător al fumatului, aceşti oameni devin nişte semi-invalizi şi în final dependenţi de aparatele de ajutorare a răsuflării.

OBOSEALA. Nu numai afecţiunile inimii conduc la aceste stări de oboseală, ci şi unele boli de plămîn. Cei care resimt neplăceri în sistemul plămînilor s-au obişnuit cu prescurtarea numelui unei boli care se rosteşte pe silabe şi anume BPOC.