Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două studii recente aduc noi, dar neliniştitoare elemente privind mecanismele infecţiei asupra omului ale virusului H5N1, inalt patogen, care provoacă gripa aviară.
Intr-un articol apărut la data de 4 octombrie in Public Library of Science Pathogens, un grup de cercetători de la Universitatea Wisconsin-Madinson, condusă de Yoshiro Kawaoka, prezintă informaţii legate de identificarea unor elemente ce fac ca infecţia cu H5N1 să aibă sau nu consecinţe fatale.
In discuţie este o simplă mutaţie a unei proteine de suprafaţă, care măreşte virulenţa agentului patogen, ceea ce ii permite ca să infecteze celule situate in profunzimea arborelui bronşic. Este o mutaţie care ar permite virusului aviar să suporte mai bine temperatura corpului uman de 37°C - in timp ce temperatura păsărilor este de aproximativ 41 de grade Celsius - şi de a se dezvolta in căile respiratorii ale omului. Â
SEMNAL. Potrivit autorilor acestui articol, suşele H5N1 care circulă la ora actuală in fermele de păsări din Asia, Africa şi in Europa sunt mai apte de a infecta omul şi mamiferele, comparativ cu suşele identificate in 1997. Cercetătorii estimează, de asemenea, că există pericolul ca, in curănd, virusul să se umanizeze şi să provoace o pandemie.
Un studiu al unei echipe de specialişti, coordonată de profesorul Jiang Gu de la Universitatea din Pekin, stabileşte, pe de altă parte, că infecţia umană poate, de asemenea, să afecteze numeroase organe: intestinul, creierul, dar şi ganglionii limfatici. La femeia insărcinată, virusul are capacitatea de a trece de placentă şi, astfel, să afecteze fătul.
