Sclerodermia

O boală neobişnuită şi rară, sclerodermia modifică aspectul pielii. Ea devine rigidă şi perfect întinsă. În formele severe, boala afectează şi organele interne. Se ştie pînă în prezent că apare din cauza unei dereglări a sistemului imunitar, însă nu se cunoaşte deocamdată mecanismul prin care se declanşează. Sclerodermia este răspîndită mai frecvent la femei decît la bărbaţi.

O boală neobişnuită şi rară, sclerodermia modifică aspectul pielii. Ea devine rigidă şi perfect întinsă. În formele severe, boala afectează şi organele interne. Se ştie pînă în prezent că apare din cauza unei dereglări a sistemului imunitar, însă nu se cunoaşte deocamdată mecanismul prin care se declanşează. Sclerodermia este răspîndită mai frecvent la femei decît la bărbaţi.

Piele rigidă

Boala are două forme: sistemică şi localizată. Sclerodermia sistemică are la debut manifestări similare celor din sindromul Raynauds, cu crize de vasospasm, care se repetă periodic: la frig sau la contactul cu apa rece, degetele mîinilor se învineţesc, sînt dureroase, apare o senzaţie de amorţeală şi de căldură. În timp, după cîţiva ani, degetele îşi modifică aspectul: se subţiază, au vîrful ascuţit, pielea îşi pierde elasticitatea, devine rigidă, uscată şi perfect întinsă, iar articulaţiile sînt umflate şi anchilozate. Unele degete pot rămîne fixate în semiflexie. "Se poate ajunge pînă la ulceraţii şi osteoporoză a ultimelor falange", explică dr Carmen Madeleine Curea, medic primar dermatolog în cadrul Spitalului Clinic Colentina. "Sclerodermia este cunoscută îndeosebi pentru modificările pe care le aduce la nivelul pielii feţei, care devine rigidă, imobilă şi perfect întinsă, dar nenatural. Mimica dispare, ridurile se şterg, ochii devin bulbucaţi, nasul ascuţit, gura strînsă, iar buzele subţiri dezvelesc arcada dentară. Modificările sînt atît de sugestive, încît pun diagnosticul clar de sclerodermie", ne spune dr Carmen Curea. Uneori, scleroza cutanată de la nivelul feţei progresează şi cuprinde gîtul, iar în cazurile foarte grave afectează întreg tegumentul, ca o carcasă. La aceste manifestări se pot adăuga vinişoare dilatate, calcificări ale pielii, ulceraţii cutanate, tulburări de pigmentaţie. Pot fi afectate şi cordul, aparatul digestiv (în special mucoasa bucală sau cea esofagiană, provocînd tulburări de înghiţire), sistemul osteoarticular, muscular sau cel nervos. În asemenea situaţii se impune atît un consult dermatologic, cît şi unul de medicină internă.

Tratamentul variază în funcţie de stadiul bolii. Medicii pot administra vasodilatatoare, antiinflamatoare, antifibrozante, în formele rapid progresive recomandîndu-se corticoterapie sistemică sau citostatice.  

Localizat

Pe lîngă scleroza sistemică mai există şi o formă de boală localizată, care se mai numeşte şi morfee. Ea afectează doar pielea şi se manifestă prin pete, mai întîi roşii, apoi scleroase, rigide, care apar de obicei pe abdomen şi pe membre. Ele nu mai permit formarea pliurilor pe zona respectivă şi nici creşterea părului, devenind atrofiate. Bolnavul poate avea una sau mai multe plăci, dispuse pe diferite zone ale corpului. Specialiştii au identificat cauza de apariţie a sclerodermiei localizate: un microb pentru care se administrează penicilină.