"Zăpăcitule de ficat gras!"

Când se hârjonesc copiii, maxima jignire adresată unui alt copil, ce-i drept...mai dolofan, este strigătul : "băi grasule, nu vezi că eşti grasu contrabasu?". Iar când e vorba de omul matur, întâlnirea cu doctorul foarte des se soldează cu reproşul pornit de la halatul alb: "eşti cam gras."

Dar gândeşte-te că inima ta, plămânii tăi, picioarele tale, coloana vertebrală cară tot timpul 20-30 de kilograme în plus ca pe o povară fără rost". Ba mai mult, medicina modernă a mai descoperit un mănunchi de boli cu nume misterios precum serialul "Dosarele X". Acest evantai de boli este denumit de medicină sindromul metabolic X. În acest sindrom este acuzat de ravagii făcute în sănătatea omului un aşa-zis cvartet al morţii: obezitatea, hipertensiunea, diabetul, grăsimile crescute în sânge. Deci, pe bună dreptate, medicina poate suna alarma cu aceste cuvinte. "Grasule, grasule ai dat de dracu' cu kilogramele tale în plus." Şi fiindcă este foarte des rostit cuvântul "gras", s-a ajuns ca tot medicina să avertizeze: "eşti gras, ficatule!".

Adevărat şi nu prea
Ciudat sună "grasule, ficatule" şi cu toate astea există boala numită "ficat gras" sau în denumire ştiinţifică steatoză hepatică. Până acum, lumea ştia că ficat gras era doar o delicatesă culinară inventată de francezi, care îndopau gâştele pentru a scoate deliciosul pateu de ficat gras. Dar iată că este şi o boală ficat gras, de care a aflat lumea, dar nu neapărat în termeni corecţi medical. Zice populaţia că ficatul gras este cea mai uşoară boală de ficat. Adevărat şi nu prea. Pentru că ficatul gras este o boală ce nu trebuie neglijată, fiindcă de la ficatul gras pornesc multe boli grave de ficat. Ficatul gras poate genera hepatită cronică, poate duce chiar la ciroză hepatică, iar situaţia cea mai dramatică înseamnă cancerul de ficat. Ficatul gras poate fi clasificat în ficat gras alcoolic, întâlnit între băutorii "profesionişti", dar există şi ficatul gras nealcoolic, răspândit şi în rândul celor care nu sar calul cu băutura şi nu răstoarnă pe gât, zilnic, paharele cu alcool.

Gras, dar nu beţiv
Să vedem ce înseamnă de fapt ficatul gras nonalcoolic. Pentru că, în cazul băutorilor, e clar că stricarea arhitecturii ficatului vine de la alcoolul în exces.

În ficatul gras, în celula hepatică, intră picături de grăsime care nu mai părăsesc aceste celule din ficat. Umplute de grăsime, celulele ficatului nu îşi mai îndeplinesc rolul. Prima fază a ficatului gras este steatoza simplă. Încărcarea grasă a celulei hepatice dă a doua lovitură după ce în ficat s-a instalat inflamaţia, eliberându-se şi radicalii liberi de oxigen. Deci în prima fază, aceea de steatoză simplă, este vorba de începutul procesului inflamator în ficat. Boala evoluează şi intră în a doua etapă: steato-hepatita nonalcoolică. În această fază, a doua, inflamaţia în ficat a crescut şi analiza în sânge a transaminazelor arată valori crescute. Celula de ficat este afectată şi eliberează în sânge multe transaminaze. Dacă nu se iau măsuri, boala evoluează şi apare fibroza. Fibroza este faza cea mai avansată a inflamaţiei. Fibroza înseamnă apariţia unor zone întărite în ficat precum cicatricele. Aceste zone fibrozate se extind şi numărul de celule hepatice care funcţionează scade progresiv. În condiţiile în care ficatul este cotropit tot mai mult de aceste ţesuturi întărite, fibrozate, sângele este împiedicat să mai traverseze ficatul.

2 C: Ciroza şi Cancerul
Ficatul cu fibroză devine un fel de baraj în calea sângelui ce trebuie să se purifice trecând prin ficat. Prin acest baraj în calea sângelui, creşte presiunea în amonte de ficat, adică în vena portă din abdomen creşte presiunea sângelui. Este faza a treia din ficatul gras, care duce la ciroză şi chiar la cancer hepatic.

În condiţiile în care prin barajul ficatului sporeşte presiunea în vena de dinaintea ficatului, se instalează două fenomene grave în patologia ficatului: apar varicele pe esofag şi lichidul trece din vase în abdomen în faza decompensată a cirozei numită ascită. Cum tensiunea în amonte de ficat duce la varice pe esofag, vasele esofagiene se umflă precum varicele de la picior. Adesea, aceste varice pe esofag - în ciroza avansată - se sparg şi se ajunge la hemoragii digestive grave din care se şi moare. Aceste varice pe esofag pot fi atacate de medicină fie legând varicele cu un inel de cauciuc astfel încât să nu mai fie hrănite şi să se usuce, fie aceste vene umflate pe esofag pot fi sclerozate, uscate cu unele substanţe injectate tot cu endoscopul.

În realitate, ficatul gras în prima fază (steatoza), dar chiar şi în etapa mai rea de inflamaţie extinsă (steato-hepatita), prin tratament boala poate fi controlată, oprită şi chiar poate face un pas înapoi. Sunt cazuri în care şi faza mai gravă de fibroză poate fi ţinută pe loc şi uneori se înregistrează chiar regresii.

FACTORI DE RISC. Care sunt factorii care facilitează depunerea de grăsime în ficat? În primul rând, obezitatea. 40%-50% dintre obezi suferă de ficatul gras. Alt factor de risc este diabetul zaharat. Creşterea colesterolului şi a trigliceridelor în sânge, adică totalul lipidelor mărit, favorizează ajungerea la ficatul gras. Şi unele medicamente, într-un tratament exagerat, pot deschide uşa bolii de ficat gras. Şi anume: terapiile cu unele anticoncepţionale, cu medicamente împotriva hipertensiunii, cu antiinflamatoare pe bază de cortizon aplicate în reumatisme, toate acestea uşurează instalarea păguboasă a încărcării grase a ficatului. Analizele de sânge ce evidenţiază transaminaze mari în sânge sunt un semn de ficat gras. În steatoza hepatică, ficatul apare mărit şi mai strălucitor la ecografie.