
Sistemul respirator, circulator și osteoarticular sunt cele mai afectate de variațiile de temperatură, presiune și umiditate. Trecerea de la iarnă la primăvară poate perturba și ritmul circadian. Persoanele cu tulburări de somn preexistente sunt mai vulnerabile la aceste schimbări.
Boli agravate de primăvară
Astm
Concentrația de polenuri din aer crește, fapt ce poate irita căile respiratorii, declanșând crize de astm. Ploile și umiditatea crescută favorizează dezvoltarea mucegaiului.
Și tranziția de la frig la căldură poate afecta căile respiratorii. Schimbările bruște de temperatură și umiditate pot crește inflamația la nivelul plămânilor, ceea ce va face respirația mai dificilă.
Limitarea expunerii la alergenii de primăvară este o măsură utilă, dar contactul cu aceștia nu poate fi evitat complet.
Hipertensiune arterială
Tensiunea arterială se menține mai mare iarna și mai scăzută vara. Vremea rece determină îngustarea temporară a vaselor de sânge. Pentru ca sângele să circule prin venele și arterele îngustate, este necesară o presiune mai mare, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.
Însă tensiunea poate fi influențată și de schimbările bruște ale vremii. Vasele de sânge pot reacționa la modificările bruște de umiditate, presiune atmosferică, cer înnorat sau vânt la fel cum reacționează la temperaturile scăzute. Variațiile tensiunii arteriale cauzate de vreme apar mai frecvent la persoanele de peste 65 de ani.
Sezonul de primăvară provoacă fluctuații mai mari ale tensiunii arteriale din cauza modificărilor frecvente ale presiunii atmosferice.

Tulburări de somn
Venirea primăverii poate afecta și calitatea somnului iar persoanele cu tulburări de somn preexistente sunt mai vulnerabile la aceste schimbări. Zilele devin mai lungi, iar expunerea prelungită la lumină poate întârzia secreția de melatonină, ceea ce face mai dificil ă adormi. Melatonina, cunoscută și ca hormonul somnului, inițiază și menține somnul.
Și persoanele cu hipersomnie (somnolență) pot fiaf ectate de schimbarea sezonului. Creșterea duratei zilei și variațiile de temperatură pot influența ritmul circadian, provocând oboseală sau somnolență excesivă. Astenia de primăvară poate agrava simptomele hipersomniei.
Trecerea la ora de vară în ultima duminică a lunii martie poate agrava aceste tulburări de somn. Poți pregăti organismul pentru această schimbare încercând să adormi cu 15 minute mai devreme în serile premergătoare trecerii la ora de vară.
Artrită
Fluctuațiile de temperatură, umiditate și presiune barometrică pot avea un impact semnificativ durerilor articulare cauzate de artrită. Oasele și țesutul conjunctiv din corp devin mai mici sau mai mari ca răspuns la schimbările de presiune barometrică. Presiunea barometrică poate afecta presiunea din articulații.
Totodată, zilele înnorate sau ploioase pot afecta starea de spirit, ceea ce poate face ca oamenii să se concentreze mai mult asupra durerii lor. Au tendința să iasă mai rar din casă și să fie activi în zilele reci și ploioase.
Simptomele de gută devin mai frecvente primăvara, între lunile martie și iulie, când temperaturile cresc. De asemenea, persoanele cu artrită reumatoidă au simptome mai intense primăvara și mai reduse toamna.
Migrene
Schimbările de vreme pot agrava migrenele și ale dureri de cap, iar fluctuațiile de presiune barometrică, temperatură și umiditate pot acționa ca factori declanșatori.
Alergeni precum polenul și mucegaiul pot declanșa atacuri de migrene și dureri de cap. Persoanele care suferă de migrene și afecțiuni la nivelul capului ar trebui să evite expunerea la acești alergeni, notează medicool.ro.