Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Spre deosebire de atacurile de anxietate, care se dezvoltă treptat și sunt legate adesea de factori de stres specifici, atacurile de panică apar brusc și ating apogeul rapid, de obicei în mai puțin de 10 minute, potrivit medicool.ro.
Cum se manifestă atacurile de panică
Un atac de panică poate include dificultăți de respirație, dureri în piept, bătăi accelerate ale inimii, greață, tremur, transpirație, frisoane ori senzații de amorțeală și furnicături la mâini și picioare. Durata poate varia de la câteva secunde până la o oră, în cazurile severe.
Cauza exactă a tulburării de panică nu este pe deplin înțeleasă dar creierul și sistemul nervos joacă un rol central. Disfuncțiile la nivelul amigdalei, regiunea creierului care procesează frica, precum și dezechilibrele chimice ale GABA, cortizolului și serotoninei, pot influența apariția atacurilor.
Alți factori de risc includ sunt moștenirea genetică, traumele din copilărie, afecțiunile neurologice sau alte tulburări psihice. De obicei, atacurile de panică debutează în adolescența târzie și este mai frecventă la femei.
Cum să gestionezi tulburarea de panică
Diagnosticul se stabilește prin evaluarea simptomelor și istoricului medical, iar medicul poate recomanda teste pentru a exclude alte afecțiuni cu simptome similare, cum ar fi bolile de inimă, tulburările tiroidiene sau problemele respiratorii.
Tratamentul poate include psihoterapie, medicamente sau combinații ale acestora. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre metodele eficiente, ajutând pacientul să înțeleagă și să modifice modul în care reacționează la gândurile și situațiile anxiogene. Medicamentele folosite frecvent includ anxioliticele și antidepresivele, cu efecte vizibile după câteva săptămâni de tratament.
Cu abordarea corectă, tulburarea de panică poate fi gestionată eficient, iar calitatea vieții pacienților poate fi semnificativ îmbunătățită.
Citește pe Antena3.ro
