Buriţă, lei şi sânge

Strâmbă este propoziţia aceea cum că femeia reprezintă sexul slab. Atâtea şi atâtea situaţii pe tăişul cuţitului sunt biruite de femei brave, de femei curajoase, de femei luptătoare care au tenacitatea de a se ridica şi atunci când lovitura sorţii le-a obligat să pună pentru un moment genunchiul pe pământ.

Femeia izbândeşte des fără să-şi umfle muşchii, punând la bătaie isteţimea, sfredelirea viitorului pentru a anticipa mişcări de şah potrivite. Iată o pagină de viaţă tulburătoare cu neînfricarea unei femei. Acum 20 de ani, cea mai bună dresoare a României era Elena Ţipa. Femeie minionă, fără voce tunătoare, dar cu nişte ochi de un violet ce-ţi fura minţile. Dresa feline, era dresoare de lei. În timpul interviului i-am observat pe mână dungile unor cicatrice. Am întrebat-o dacă sunt semnele ghiarelor de lei şi a izbucnit în râs: "Nici vorbă. Mă tot ard cu tigaia în care învârtesc clătitele". Repudia metodele dure de dresură ale americanilor şi ruşilor, fie să baţi animalele, fie să le înfometezi. Elena Ţipa le intra în suflet leilor crescându-i de mici şi dându-le de mâncare zilnic cu mâna ei. "Uneori, intru în cuşca leilor tineri şi mă fac că aţipesc. Ei se învârt în jurul meu şi strâng tot mai mult cercul, apropiindu-se. Eu am ochii întredeschişi şi când s-au apropiat prea mult sar ca un arc în picioare şi mă răstesc la ei, obişnuindu-i că am reflexe mai iuţi decât ei." S-a întâmplat ca leul Albert, cel mai valoros şi majestuos, vedeta trupei de lei, să se îmbolnăvească grav. Medicii veterinari l-au tratat, dar efectul a fost slab şi au propus să fie omorât fiindcă nu mai era cale de vindecare. Dresoarea Elena Ţipa nici n-a vrut să audă şi s-a apucat să-i spele rănile de pe întreg corpul în fiecare zi, de câteva ori, cu ceaiuri. Şi miracolul s-a produs. L-a salvat pe Albert. Leul cel puternic nu se întremase încă, era în convalescenţă, dar prietena şi salvatoarea lui, dresoarea, i-a ghicit în ochi tristeţea de a nu apărea şi el în arenă. Şi l-a luat cu ceilalţi lei, lăsându-l doar să stea pe un scăunel, dar să fie şi el în lumina reflectoarelor. S-a reparat definitiv Albert şi a redevenit forţa trupei. Au fost aduse în trupa circului două leoaice tinere date, dracului. În timpul unui spectacol, una dintre leoaice a rănit-o la un deget pe Elena Ţipa, şi când au simţit mirosul de sânge, s-au repezit să o sfâşie. A sărit ca ars regele Albert şi leul puternic s-a făcut pavăză în faţa dresoarei, tăvălindu-le pe agresoarele tinere. Nu le-a iertat leul Albert pe atacatoare că au vrut s-o omoare pe binefăcătoarea lui. Aşa că cele două leoaice debutante au trebuit să fie înlăturate din echipă. A trecut o vreme şi, în timpul unui spectacol de circ din Kuweit, s-a întâmplat o scenă groaznică. Leul Albert trebuia să sară ca de obicei printr-un cerc în flăcări. În acea seară nu şi-a luat destul elan şi nu ar fi ajuns pe scaunul de dincolo de cercul în flăcări. Elena Ţipa, deşteaptă şi prevăzătoare, şi-a dat seama şi a strigat: Albert, reuşeşti, încurajându-l. La strigătul ei, Albert a întors în timpul saltului capul şi cu el tot trupul, agăţând-o cu ghiarele de gât pe dresoare. Fără să vrea, i-a sfârtecat artera gâtului. Sângele a început să ţâşnească din Elena Ţipa ca dintr-o fântână arteziană. Şi sub ochii spectatorilor, urlând de groază, i se golea trupul de sânge şi de viaţă. Leul stătea lângă ea cuminte şi nu-şi dădea seama ce se întâmplase, nu-şi dădea seama că din greşeală el o ucisese pe salvatoarea lui. Şefii au luat hotărârea ca leul Albert să fie împuşcat. Era marea dresoare Elena Ţipa o componentă a sexului slab?