Câte boli tratează mersul grăbit

Ştiinţa  a ales  o deviză trâmbiţată cu insistenţă şi anume că mişcarea este cea mai la îndemână metodă de a-ţi conserva sănătatea, dar şi de a frâna efectele rele ale bolilor. Unii, comozi din fire, îşi găsesc scuza de a rămâne în fotoliu cu televizorul în faţă după amiaza, de a nu se ridica din faţa calculatorului şi la serviciu şi acasă, iar argumentul este că n-au timp să meargă la sala de sport. Dar ei uită  cât de eficient este mersul pe jos, cât de binefăcătoare este plimbarea zilnică de minimum o jumătate de oră.

Totuşi medicina atrage atenţia că mersul pe jos lăudat nu trebuie să fie o plimbare în dorul lelii, să-ţi târăşti cu dezinteres paşii. Mersul util pentru  organism trebuie să fie ca şi când te grăbeşti să nu întârzii la serviciu, să tindă spre gâfâit, dar să nu-l atingă. Astfel, inima pompează mai bine sângele binefăcător şi vom arăta că lucrarea muşchilor  este foarte importantă în returul sângelui spre inimă după ce şi-a donat oxigenul şi substanţele nutritive către celulele oricărui ţesut. Inima îşi manifestă efectul de pompă, de împingere a sângelui spre toate colţurile organismului, drumul fiind arterele. După schimbul de oxigen şi nutrienţi sângele trebuie să se întoarcă la inimă pentru a ajunge în plămâni pentru o nouă oxigenare. Ei bine, returul sângelui contra gravitaţiei se petrece prin presiunea, prin  apăsarea muşchilor pe vene. De aceea mişcarea, efortul fizic, obligă muşchii să preseze venele, asigurând un fel de pompare de neînlocuit. Sedentarii, “leneşii” în mişcare au o circulaţie domoală, slabă a sângelui spre inimă şi plămâni pentru o nouă îmbogăţire cu oxigen. De altfel, la picioare,  pe vene fiecare om se naşte cu un fel de supape, care permit circulaţia sângelui numai în direcţia inimii, ele nu permit mersul sângelui invers, nu dau voie  să cadă sângele spre picioare. Cei cu varice au aceste supape defecte şi sângele bălteşte, se întoarce în venele picioarelor,  el se îmbogăţeşte în toxine şi este scos din circuit. Venele picioarelor se umflă, se colorează inestetic în vineţiu, iar nehrănite ţesuturile picioarelor duc la răni deschise, ulcere varicoase , care nu se închid nici după 10 ani.

În cardiologie, în majoritatea bolilor cardio-vasculare se recomandă pe lângă medicaţie şi o mişcare zilnică. Sedentarismul agravează maladiile. Dar şi în diabet medicii impun pe lângă un regim alimentar şi medicaţie zilnică o mişcare executată în fiece zi. Mersul pe jos, un sport de amatori ajută la consumarea excesului de glucoză, care înseamnă   necazul diabeticului. Mişcarea aduce avantaje şi în bolile de plămâni, de exemplu în BPOC, bronşita cronică obstructivă cu emfizem, dar şi în degradarea articulaţiilor, în artrozele care ne pândesc pe fiecare dintre noi.