Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De cinci ani, România marchează o reducere consecutivă a incidenţei tuberculozei. În perioada 2002-2007, incidenţa tuberculozei a scăzut cu aproape 30%, de la 153,1 la 100.000 de locuitori la 110,1 la 100.000 în 2007. Totodată, numărul total de cazuri de tuberculoză s-a redus de la 29.496 în 2003 la mai puţin de 24.000 în 2007.
De cinci ani, România marchează o reducere consecutivă a incidenţei tuberculozei. În perioada 2002-2007, incidenţa tuberculozei a scăzut cu aproape 30%, de la 153,1 la 100.000 de locuitori la 110,1 la 100.000 în 2007. Totodată, numărul total de cazuri de tuberculoză s-a redus de la 29.496 în 2003 la mai puţin de 24.000 în 2007. Prin aceste rezultate, România se aliniază tendinţei pozitive de stopare şi de reducere a incidenţei tuberculozei înregistrată şi în alte ţări europene. Aşa că ministrul Nicolăescu poate spune că “există un regres, o reducere semnificativă faţă de anii anteriori”. Totuşi, în ţara noastră, tuberculoza este încă la un nivel ridicat, de aproximativ 24.000 de cazuri, la sfârşitul lui 2007.
La noi, tuberculoza reprezintă una dintre problemele de sănătate publică. Avem un program la nivel naţional de control al tuberculozei, motivat atât de incidenţa bolii, cât şi de plasarea României în zona cu cea mai mare incidenţă a tulpinilor de TB rezistentă la tratament din lume.
Ce este tuberculoza
Tuberculoza (TB) este o boală contagioasă. Ca şi obişnuita răceală, tuberculoza se transmite prin aer. Doar unii bolnavi pot transmite boala altor persoane, respectiv cei care au un număr mare de microbi în plămâni, pe care îi pot răspândi în exterior (tuberculoză activă/cu frotiu pozitiv). Când persoanele bolnave tuşesc, strănută, vorbesc sau scuipă, răspândesc în aer germenii TB, cunoscuţi drept bacili Koch. Dacă nu este tratată, orice persoană cu TB activă va infecta în medie între 10 şi 15 persoane pe an.
O persoană se poate infecta inhalând doar un număr mic de bacili, însă doar una din 10 persoane care au fost infectate va face boala efectiv. În cazul celorlalte nouă pesoane, bacilul este ţinut sub control de sistemul imunitar. Bacilii TB nu dispar însă din organism ci, protejaţi de o foiţă de ceară subţire, pot dormi ani la rând. Când sistemul imunitar al persoanei este slăbit, acesta nu mai poate ţine microbii sub control şi poate apărea boala, chiar la mulţi ani după infectare.
Tuberculoza se manifestă cel mai frecvent prin tuse seacă, ce durează mai mult de 3 săptămâni, febră scăzută (37-38 grade Celsius), scădere în greutate, oboseală şi transpiraţii, mai ales în cursul nopţii.
De ce avem nevoie
Recent a fost dat publicităţii un studiu privitor la “Cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei referitoare la tuberculoză”, realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS). Deşi tuberculoza are o modalitare extrem de simplă de transmitere, totuşi, potrivit acestui studiu, riscul de îmbolnăvire este subestimat. Astfel, majoritatea celor chestionaţi nu se tem că s-ar putea îmbolnăvi, 31,6% consideră că sunt în afara riscului, 43,6% cred că au un risc redus, 10,7% apreciază că au un risc major, iar 14,1% nu pot estima în nici un fel riscul acestei boli. Explicaţia reiese din răspunsurile date la întrebarea care sunt semnele ce ne pot indica tuberculoza. Răspunsurile demonstrează fie că simptomele bolii sunt cunoscute insuficient, fie ele sunt recunoscute când boala este în faze avansate. Astfel, cel mai important simptom invocat este tusea (37,3%), tusea cu sânge (88%), febra şi scăderea în greutate (10,5%). De altfel, la noi, tusea ca “marcă” a tuberculozei se asociază cu mulţi eroi din literatură, mai mult, este “prinsă” în multe expresii populare, aruncate generos în stânga şi în dreapta persoanelor care tuşesc gros, des şi zgomotos.
Aproximativ 85,6% dintre români ştiu că pentru tratamentul tuberculozei este necesar să se interneze în spital, în timp ce 4,8% consideră că nu este necesar acest lucru, iar 9,6% nu ştiu să dea răspunsul corect. În ceea ce priveşte tratamentul, 30,45% din populaţie declară că nu ştie cât durează tratamentul corect al tuberculozei, 44,4% oferă răspuns corect indicând o durată de câteva luni, 18,8% dintre cei intervievaţi consideră greşit că tratamentul durează peste un an, dar răspunsul poate avea la bază şi o informaţie corectă, dacă se referă la cazurile de multidrog rezistente. Cifrele sunt relativ liniştitoare. Realitatea însă este cu certitudine dramatică. Deoarece mulţi pacienţi diagnosticaţi cu tuberculoză renunţă la tratament după ce au fost externaţi. Ei nu conştientizează faptul că nu sunt vindecaţi, că în realitate sunt bolnavi şi purtători ai bacilului. Ceea ce explică numărul mare de recidive al pacienţilor.
OPTIMISM. Conf. dr. Constantin Marica, coordonatorul programului naţional de combatere a tuberculozei, este optimist cu privire la evoluţia acestei boli în ţara noastră: “Deja România a făcut progrese vizibile în controlul tuberculozei: au fost dotate laboratoare şi instruit tot personalul medical, tratamentul direct observat funcţionează acum în toată ţara, au fost create centre speciale pentru a trata bolnavii cu tuberculoză rezistentă la tratament. Sunt convins că şi în viitorii ani vom asista la reducerea incidenţei şi mortalităţii prin această boală”.
Infectată. O treime din populaţia lumii este acum infectată cu bacili TB. 5%-10% dintre persoanele infectate cu bacili TB (şi care nu sunt infectate cu HIV) se îmbolnăvesc sau se infectează cândva în viaţă. Persoanele infectate atât cu HIV, cât şi cu bacilii TB au probabilitate mare de a face tuberculoză.
