Mai multe dovezi genetice ale hepatitei B identificate în rămăşiţe umane cu o vechime de 4.500 de ani reprezintă cea mai veche mărturie a unui virus uman, informează Press Association.
Descoperirea acestei tulpini extincte indică faptul că virusul care stă la baza apariţiei hepatitei B, o boală a ficatului cu potenţial letal ce afectează astăzi milioane de oameni din toată lumea, era activ în Epoca Bronzului.
Cercetătorii britanici care au făcut această descoperire ''remarcabilă'' au comparat-o cu găsirea primelor fosile.
Cele mai vechi virusuri umane detectate anterior datau din urmă cu circa 450 de ani şi nu ar fi avut mai mult de 50 de ani.
Virusul hepatitei B (HBV) şi-a lăsat amprenta în mostrele de ADN prelevate de la o colecţie numeroasă de oase adunate din centrul şi vestul Eurasiei.
Dovezi ale prezenţei infecţiei cu HBV au fost descoperite la rămăşiţele a 25 din circa 300 de indivizi care au trăit în diferite perioade din Epoca Bronzului şi până în Evul Mediu. Dintre acestea, 12 schelete conţineau o cantitate îndeajuns de mare din codul genetic viral pentru a permite o analiză detaliată. Unul dintre acestea, găsit în Osterhofen, Germania şi aparţinând unei persoane reprezentantă a culturii Beaker din Epoca Bronzului, avea o vechime de aproape 4.488 de ani.
''Oamenii de ştiinţă studiază în special tulpinile virale moderne şi nu am ştiut prea multe cu privire la secvenţele străvechi... până acum. A fost ca şi cum am fi încercat să studiem evoluţia în lipsa fosilelor'', a descris dr. Terry Jones din cadrul Universităţii Cambridge, unul dintre autorii studiului.
''Dacă am studia doar animalele care trăiesc astăzi acest lucru ne-ar oferi o imagine foarte inexactă cu privire la evoluţia lor. La fel se întâmplă în cazul virusurilor'', a explicat el.
În 2015, aproximativ 257 de milioane de persoane din lume erau infectate cronic cu HBV, iar 887.000 au decedat în urma complicaţiilor asociate cu acest virus, precum cancerul de ficat.
Oamenii de ştiinţă au analizat secvenţele ADN de la 304 de persoane care au trăit în centrul şi vestul Eurasiei în urmă cu 200 până la 7.000 de ani. Hepatita B a fost identificată la 25 de schelete ale unor persoane care au trăit într-o perioadă care se întinde pe patru milenii, precizează sursa citată.
Descoperirea a fost publicată în cel mai recent număr al jurnalului Nature.
O altă concluzie importantă a cercetării a fost aceea că virusurile pot să dispară. Această tulpină de HBV care era răspândită în perioada Epocii Bronzului nu mai există astăzi.
Puţine lucruri se cunosc însă despre evoluţia hepatitei B despre care se ştie că ar fi infectat exemplare de vertebrate ovipare din perioada dinozaurilor, strămoşii unor specii de păsări de astăzi.