Corpul, în lupta cu timpul

Redactorii cotidianului britanic Daily Mail au consultat mai mulţi reputaţi specialişti pentru a afla vîrsta la care fiecare organ în parte cedează în bătălia cu timpul.

Bătrîneţea este întotdeauna asociată cu firele albe, cu pielea ridată, cu memoria din ce în ce mai slabă. În realitate însă, cele mai multe organe şi ţesuturi încep să îmbătrînească cu mult înainte să ne arătăm vîrsta şi să ne simţim bătrîni. Este ceea ce medicii numesc vîrstă biologică, întotdeauna diferită de cea cronologică, ce însumează anii trăiţi. Vîrsta biologică este vîrsta reală a organismului. Redactorii cotidianului britanic Daily Mail au consultat mai mulţi reputaţi specialişti pentru a afla vîrsta la care fiecare organ în parte cedează în bătălia cu timpul.

 
PROSTATA. Se măreşte în volum după vîrsta de 50 de ani şi duce la apariţia hiperplaziei benigne de prostată, care se manifestă prin senzaţia de urinare frecventă, explică profesorul Robert Kirby, directorul Prostate Center din Londra. În tinereţe, prostata are volumul unei nuci, însă spre bătrîneţe ajunge la dimensiunea unei mandarine.

SÎNII. De la vîrsta de 30 de ani, ţesutul mamar şi cel adipos încep să scadă treptat în dimensiuni, iar sînii devin mai mici şi se lasă. Areola capătă şi ea dimensiuni mai mici. Deşi riscul de cancer de sîn creşte o dată cu vîrsta, el nu este influenţat de aceste schimbări fiziologice ale glandei mamare, ne asigură dr Gareth Evans, specialist în cancer mamar în cadrul Spitalului St. Mary’s din Manchester.

 
PLĂMÎNII. Capacitatea pulmonară scade treptat după vîrsta de 20 de ani, aşa încît în jurul vîrstei de 40 de ani un număr foarte mare de persoane întîmpină dificultăţi în respiraţie. Pînă la vîrsta de 70 de ani, cantitatea de aer care intră în plămîni se reduce la jumătate.

 
FERTILITATEA. Numărul şi calitatea ovulelor produse de ovare se diminuează de la vîrsta de 35 de ani. Mucoasa uterină devine din ce în ce mai subţire pe măsură ce femeia îmbătrîneşte, iar ovulul se fixează mai greu în uter. Fertilitatea bărbatului începe să scadă de la aceeaşi vîrstă cu cea a femeii. Riscul de avort spontan este mai mare la femeile care concep copii cu un bărbat trecut de 40 de ani.

OASELE. Pierderea densităţii osoase începe de la vîrsta de 35 de ani. Fenomenul se accelerează la femeile aflate la menopauză, care deseori dezvoltă osteoporoză. Scăderea densităţii osoase duce la scăderea în înălţime, explică Robert Moots, profesor reumatolog la Aintree University Hospital din Liverpool. Pînă la vîrsta de 80 de ani pierdem cinci centimetri din înălţime.

DINŢII. Devin mai fragili începînd cu vîrsta de 40 de ani. Pe măsură ce îmbătrînim, producem din ce în ce mai puţină salivă, care are un rol foarte important în îndepărtarea bacteriilor din cavitatea bucală. Prin scăderea cantităţii de salivă, sîntem mult mai expuşi riscului de apariţie a cariilor. Retragerea gingiilor începe de la aceeaşi vîrstă.

INIMA. Cedează în bătălia cu timpul de la vîrsta de 40 de ani. Ea pompează sîngele în organism din ce în ce mai greu, pe măsură ce îmbătrînim. Aceasta fiindcă vasele sangvine îşi pierd elasticitatea, iar arterele devin mai rigide sau se îngroaşă din cauza depunerilor de colesterol. Bărbaţii cu vîrsta peste 45 de ani şi femeile cu vîrsta peste 55 de ani sînt mai predispuşi infarctului. 

 
PIELEA. Începe să îşi piardă elasticitatea în jurul vîrstei de 25 de ani. Producţia de colagen şi de elastină scade în mod firesc o dată cu vîrsta, pielea devenind mai puţin elastică şi catifelată. Procesul de regenerare celulară încetineşte şi el pe măsură ce îmbătrînim. Toate acestea duc la apariţia ridurilor fine, care treptat se adîncesc. Soarele şi fumatul accelerează îmbătrînirea.

 
GUSTUL ŞI MIROSUL. O consecinţă firească a îmbătrînirii este pierderea gustului şi a simţului olfactiv după vîrsta de 60 de ani. Ne naştem cu peste 10.000 de papile gustative pe limbă, însă numărul lor se reduce la jumătate mai tîrziu în viaţă. Fumatul şi polipii nazali diminuează simţul gustului şi al mirosului.

 
PĂRUL. Pierderea părului începe la bărbaţi de la vîrsta de 30 de ani. Variaţiile testosteronului micşorează diametrul foliculului pilos, iar firele de păr care cresc din el devin din ce în ce mai subţiri şi mai fragile. Atît la bărbaţi, cît şi la femei, primele fire albe apar în general în jurul vîrstei de 35 de ani, şi acest lucru este cauzat de scăderea capacităţii melanocitelor de a produce pigmentul părului.

 
RINICHII. Numărul nefronilor, unitatea morfologică şi funcţională a rinichilor, scade începînd cu vîrsta de 50 de ani. O consecinţă a scăderii numărului nefronilor este urinarea frecventă. Rinichii unei persoane de 75 de ani filtrează numai jumătate din cantitatea de sînge pe care o filtrează cei ai unui tînăr de 30 de ani.

VEZICA URINARĂ. Îmbătrîneşte abia la vîrsta de 65 de ani. Femeile sînt mai vulnerabile în faţa problemelor vezicii urinare, în special după menopauză, cînd se produce o scădere a nivelului hormonilor estrogeni, ducînd la afectarea uretrei, care devine mai subţire şi mai slăbită. Volumul vezicii urinare scade şi el pe măsură ce îmbătrînim, un vîrstnic avînd vezica de două ori mai mică decît a unui tînăr. Aşa se explică de ce urinarea este mult mai frecventă la vîrsta a treia.

 
VOCEA. Poate părea surprinzător, însă chiar şi vocea îmbătrîneşte. Ea devine mai răguşită şi mai scăzută în intensitate în jurul vîrstei de 65 de ani. Ţesutul care căptuşeşte laringele devine mai moale pe măsură ce înaintăm în vîrstă, afectînd tonalitatea, intensitatea şi calitatea vocii. Vocea femeii devine în timp mai răguşită şi cu o tonalitate mai joasă, în vreme ce vocea bărbatului va fi mai subţire şi cu o tonalitate mai ridicată.

INTESTINELE. Îmbătrînesc de la vîrsta de 55 de ani. Sănătatea intestinelor depinde de echilibrul dintre bacteriile folositoare şi cele dăunătoare. Nivelul bacteriilor bune scade semnificativ după 55 de ani, îndeosebi în intestinul gros, precizează dr Tom MacDonald,  profesor imunolog la Şcoala de Medicină Barts din Londra. În consecinţă, digestia are de suferit şi încep să-şi facă apariţia diverse afecţiuni digestive. Constipaţia devine o problemă din ce în ce mai frecventă pe măsură ce îmbătrînim, fiindcă secreţia de sucuri digestive scade odată cu înaintarea în vîrstă.

FICATUL. Pare să fie singurul organ care sfidează timpul. El îşi începe îmbătrînirea la 70 de ani. "Celulele sale au o extraordinară capacitate de regenerare", precizează dr David Lloyd, chirurg hepatolog al Leicester Royal Infirmery. Cînd o porţiune a ficatului este îndepărtată chirurgical, ea se regenerează în aproximativ trei luni, mai spune specialistul. Dacă donatorul nu bea, nu se droghează şi nu prezintă infecţii, este posibilă transplantarea unui ficat de 70 de ani la o persoană de 20 de ani.

OCHII. Un număr foarte mare de persoane încep să poarte ochelari după vîrsta de 40 de ani, iar motivul este justificat din punct de vedere medical: pe măsură ce îmbătrînim, capacitatea ochiului de a focaliza obiectele situate aproape se deteriorează, explică dr Andrew Lotery, profesor oftalmolog la Universitatea Southampton. Această slăbire a vederii de aproape este cauzată de scăderea capacităţii de acomodare a cristalinului.