Cum am renunţat la fumat

Fumatul este unul din obiceiurile de care tot mai multă lume încearcă să scape. Fie pentru că şi-au dat seama că sănătatea este afectată de acest viciu, fie doar pentru că a devenit un obicei costisitor.

Medicul Magdalena Ciobanu, de la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" - Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat, coordonator expert al Ministerului Sănătăţii Publice pentru controlul tutunului la Comisia Europeană şi OMS, îi învaţă pe cititorii Jurnalului Naţional cum să ocolească efectele secundare (considerate dezavantaje de unele persoane) ale lăsatului de fumat: îngrăşatul, îndepărtarea de prieteni etc.

"În general, este vorba de diverse temeri care, însă, dispar «ca prin minune» atunci când omul se hotărăşte cu adevărat să lase ţigările", afirmă doctorul Ciobanu. "De exemplu, sunt persoane care se tem că nu vor face faţă diverselor momente pe care acum le asociază foarte strâns cu fumatul: cafeaua de dimineaţă, momentele de enervare, masa, compania prietenilor fumători.

Alţii simt că, dacă renunţă la fumat, atunci pierd şi unicul lor refugiu, prieten, plăcere, «momentul pentru mine» (mai ales femeile). Sau se sperie, cred că nu fac faţă stării de rău ce urmează renunţării la consumul de drog (sevrajul)". Pentru a evita astfel de situaţii, foştii fumători sunt sfătuiţi să trateze această schimbare ca pe oricare alta din viaţa lor. "Să îşi facă un plan gândindu-se la fiecare din obstacole, din temeri, propunându-şi un alt obicei, reflex, tic etc".

ÎNGRĂŞATUL NU E OBLIGATORIU
Un alt aspect de care se tem fumătorii este că, renunţând la fumat, se vor îngrăşa, deoarece vor înlocui ţigările cu diverse alimente. Nu e obligatoriu ca fumatul să fie înlocuit cu mâncatul, susţine medicul Ciobanu. "Cea mai bună variantă este să nu se înlocuiască gestul de a duce la gură ţigara cu gestul de a mânca, ci cu o altă mişcare a mâinii: mingiuţe antistres, brăţărele norocoase, scobitori, hârtiuţe de rupt etc.

Şi, mai ales, cu o cană, o sticlă cu apă plată sau ceai neîndulcit. Dacă vrea neapărat să mănânce, atunci să aleagă morcovi şi ţelină tăiate beţişoare, fructe acrişoare tăiate în bucăţi, bomboane fără zahăr, dar nu în exces. Pe scurt: altceva decât trash-food."

Pentru a nu fi tentaţi să continue acest viciu sau să se reapuce de fumat după câteva zile de pauză - lucru destul de frecvent -, este bine să se îndepărteze din aria de lucru sau de locuit a unui fost fumător orice aminteşte de tutun: brichete, scrumiere, chiar ţigara electronică. "Aceasta nu îi ajută pe oameni să scape de gest, ci doar îi amăgeşte că nu-şi fac atât de rău", susţine expertul Ministerului Sănătăţii.

RISCUL DE RECIDIVĂ
Prin tentativa de a renunţa la ţigări trece majoritatea fumătorilor. Doar că puţini reuşesc, deoarece puţini sunt pregătiţi mental să facă acest pas. De altfel, riscul de recidivă la fumători este foarte mare. "De fapt, perioada mai grea durează maximum 2 săptămâni, intensitatea cea mai mare fiind în a 4-a - a 6-a zi, după care lucrurile încep să se calmeze.

Riscul de a se reapuca există oricând, atât timp cât omul nu este pregătit mental să redevină nefumător; oricând îşi poate spune că «o ţigară nu contează» - însă «doar de la una, reîncepe totul». În primele luni poate fi mai greu, însă pentru omul decis, chiar nu contează; pentru ceilalţi, care se lasă de tutun doar influenţaţi de cei din jur, chiar şi după 20 de ani tot mai există tentaţia, dorinţa etc.", precizează doamna doctor Ciobanu.

Ca o recomandare pentru foştii fumători, specialistul Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat spune "să nu cedeze tentaţiei de a fuma doar o ţigară. Ei trebuie să conştientizeze mereu lucrurile bune pe care le-a adus renunţarea la ţigări (respiraţie mai uşoară, economii financiare, unghii mai curate etc.), astfel încât să le fie greu să renunţe la toate aceste lucruri bune pe care le-au căpătat... doar pentru o ţigară".

Referitor la teama pe care o au unele persoane că renunţatul la fumat ar putea însemna depărtarea de grupul de prieteni, de teamă că ar putea fi corupţi "măcar la o ţigară", medicul Ciobanu spune că lucrurile nu stau deloc aşa. "Exclus. Poate, în primele 2-3 săptămâni, să stea mai departe de ei... însă, atunci când îşi dă seama cât de bine, de liber, de frumos se simte/ miroase, poate să iasă din nou cu amicii lui. În plus, dacă nu vrei cu adevărat să faci un lucru, nu te poate corupe nimeni."

Atenţie, cei mai aprigi antifumători sunt foştii fumători, nu cei care nu au fumat niciodată!

Sportul este un factor deosebit în lupta contra viciului. "Totul e să îţi placă. Depinde de persoană. Din păcate, fumătorii nu prea au alte surse de plăcere pentru că s-au limitat, le-a ajuns fumatul. De aceea, se şi simt atât de neajutoraţi. Când descoperă însă farmecul vieţii fără ţigări... îşi descoperă singuri şi noi hobby-uri, plăceri", mai spune doctorul Ciobanu.

FOAMEA DUREROASĂ
Fumătorii au, în general, un stil alimentar foarte dezordonat, şi nici nu prea au senzaţie de foame/ plăcere/ poftă de a mânca. De aceea, atunci când lasă ţigările, centrul foamei şi metabolismul revenind la normal, încep şi ei să simtă ce simt oamenii normali: senzaţia de foame, plăcerea de a mânca, gustul şi mirosul mâncărurilor; pentru ei e ceva neobişnuit, de aceea unii o numesc "foame dureroasă".

În realitate, e senzaţia de foame obişnuită. De fapt, cei care interpretează senzaţia de foame ca fiind dureroasă (deci negativă) reprezintă o minoritate; majoritatea agreează aceste senzaţii (de aceea se şi îngraşă excesiv - dau iama în mâncare!).