Decret regal pentru "Parhon"

La 8 noiembrie 1946, prin Decretul-lege nr. 895 al Regelui Mihai, se aproba solicitarea ministrului Sanatatii, celebrul neurochirurg Bagdasar, de infiintare a Institutului de Endocrinologie. Institutul a purtat de la inceput numele profesorului Parhon. Celebritatea Institutului si celebritatea profesorului Parhon sunt greu de diferentiat. In primii doi ani de existenta, institutul a functionat in localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina si avea aproximativ 60 de paturi. Doi ani mai tarziu, in 1948, institutul isi muta locatia in cladirea de pe Bulevardul Aviatorilor, care gazduise Sanatoriul "Saint Vincent de Paul".

De organizarea Institutului s-au ocupat in totalitate profesorul C.I. Parhon si profesorul Stefan Milcu. Initial, avea o sectie de endocrinologie clinica cu 120 de paturi pentru bolnavi, sectii de morfologie, anatomie patologica, fiziologie si chimie. O sectie cu totul inovatoare a fost cea de endocrinologie comparata, care analiza caracteristicile endocrine pe scara filogenetica, pornind de la animalele cele mai simple si pana la cele mai complexe. La fel de revolutionar a fost laboratorul de hormoni, vitamine, fermenti. Un domeniu care abia acum este aprofundat in medicina mondiala, psihologia endocrina, exista la "Parhon" inca din primul sau an de existenta. Dar dintre toate sectiile, endocrinologia sociala i-a dus renumele institutului. Aceasta disciplina a fost motivata prin faptul ca, in acei ani, 30% din populatia Romaniei avea un deficit major de iod, iar ca urmare a acestui fenomen, 10% dintre locuitori aveau gusa endemica. De fapt acesta a fost motivul esential care a stat la baza infiintarii Institutului "Parhon". In 1949, in Romania se creeaza primul plan centralizat de combatere a gusei endemice, fiind a treia tara din lume care a luat masuri impotriva acestei afectiuni, dupa Elvetia si Statele Unite ale Americii. Institutul "Parhon" a avut un rol-cheie in acest demers.

Aceiasi endocrinologi de renume au infiintat la "Parhon" prima sectie de chirurgie endocrina din lume, unde anual se opereaza intre 2.000 si 2.500 de bolnavi. Un alt element inovator este laboratorul de izotopi, primul de acest gen din Romania. Pentru ca prima cladire a institutului se dovedeste insuficienta pentru numarul mare de bolnavi si pentru sectiile din ce in ce mai numeroase, profesorul doctor Constantin Dumitrache, actualul director al institutului, ridica in 1996 un al doilea corp de cladire.

Institutul are acum 392 de paturi si aproximativ 2.000 de internari anual. Aici functioneaza un Centru de Excelenta de biologie a osului si de combatere a osteoporozei. Institutul de Endocrinologie a avut cinci membri ai Academiei Romane si zece membri ai Academiei de Stiinte Medicale. 80% din personalul medical de aici sunt doctori in medicina.

Personalitate

Endocrinologul cu renume mondial Constantin I. Parhon (1874-1969) a efectuat cercetari fundamentale in domeniu. El a fost autorul primului tratat de endocrinologie din lume, "Secretiile interne", elaborat in colaborare cu M. Goldstein in 1909. "N-a fost aspect al endocrinologiei pe care profesorul Parhon sa il omita in studiile sale. A fost un monstru al curiozitatii stiintifice", spune prof. dr. Constantin Dumitrache despre personalitatea endocrinologului roman. Interesat de procesele de imbatranire, Parhon a infiintat ilichibiologia - biologia varstelor - , care a capatat mai tarziu numele de gerontologie.

El a analizat, printre primii, secretia interna a ovarului, a studiat rolul glandelor paratiroide in metabolismul calciului, a aratat rolul glandei tiroide in metabolismul lipidelor si al glucidelor. A descris sindroame noi, precum sindromul hiperhidropexic (denumit sindromul lui Parhon) si nanismul hiperhipofizar. A adus, de asemenea, contributii importante in stabilirea functiei endocrine a epifizei si timusului.