Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O echipă de cercetători a publicat „dieta longevității“, o abordare bazată pe mai multe studii privind diferitele aspecte ale regimului alimentar, de la compoziția alimentară și aportul de calorii până la lungimea și frecvența perioadelor de repaus alimentar.
Profesorul Valter Longo de la centrul de gerontologie Leonard Davis, din cadrul Universității Southern California, spune: „Am explorat legătura dintre nutrienți, post (repaus alimentar), gene și longevitate la speciile cu durată scurtă de viață și am conectat aceste legături cu studiile clinice și epidemiologice la primate și oameni, inclusiv la persoanele cu vârstă centenară. Astfel putem începe să definim o dietă de longevitate care să reprezinte o bază solidă pentru recomandarea nutrițională și pentru cercetările viitoare”.
Echipa de cercetători a analizat sute de studii privind nutriția, bolile și longevitatea la animalele de laborator și la oameni și le-a combinat cu propriile studii privind nutrienții și îmbătrânirea. Analiza a inclus diete populare, ca: restricționarea caloriilor, dieta ketogenică bogată în grăsimi și cu conținut scăzut de carbohidrați, dietele vegetariene și vegane și dieta mediteraneeană.
Mesele, într-un interval de 11-12 ore
Conform autorilor, caracteristicile-cheie ale unui regim alimentar optim par a fi un aport moderat până la ridicat de carbohidrați din surse nerafinate, mai puține proteine, dar suficiente, din surse în mare parte pe bază de plante (legume și fructe), și suficiente grăsimi vegetale, pentru a oferi aproximativ 30% din nevoile de energie ale organismului.
În mod ideal, toate mesele zilnice ar trebui să fie luate într-un interval de 11-12 ore, pentru a permite un repaus alimentar zilnic, iar la fiecare 3-4 luni, un ciclu de 5 zile de post intermitent sau de diete care imită postul intermitent ar putea ajuta la reducerea rezistenței la insulină, a tensiunii arteriale și a altor factori de risc pentru persoanele care au un risc crescut de boală.
Profesorul a descris cum ar putea arăta regimul alimentar pentru longevitate în viața reală: „O mulțime de leguminoase, cereale integrale și legume, niște pește, fără carne roșie sau carne procesată, carne albă în cantități foarte scăzute, un consum scăzut de zahăr și cereale rafinate, un nivel bun de semințe, nuci și ulei de măsline și niște ciocolată neagră“.
Dieta longevității are și asemănări, dar și diferențe față de dietele în stil mediteraneean, observate adesea în zonele albastre (unde trăiesc cei mai longevivi oameni), care includ Sardinia, în Italia, Okinawa, în Japonia, și Loma Linda, în California. Regimurile alimentare frecvent întâlnite în aceste comunități, cunoscute pentru un număr mare de persoane cu vârsta de 100 de ani sau mai mult, sunt adesea în mare parte bazate pe diete vegetariene sau diete vegetariene care includ pește și fructe de mare și sunt relativ scăzute în proteine.
Citește pe Antena3.ro
Însă dieta longevității ar trebui adaptată în funcție de sex, vârstă, starea de sănătate și genetică. Spre exemplu, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani ar putea avea nevoie să crească proteinele pentru a contracara fragilitatea și pierderea masei musculare.
Locuitorii din Sardinia, printre cei mai sănătoși
În insula italiană Sardinia mulți locuitori trăiesc până la venerabila vârstă de 100 de ani. Locul în care s-au născut și și-au desfășurat activitatea le-a dat șansa de a descoperi nutriția antiîmbătrânire. O echipă alcătuită din medici şi specialişti în genetică şi demografie a încercat să identifice pentru „The Wall Street Journal” factorii care contribuie la o viaţă lungă şi sănătoasă.
Rețeta descoperită de oamenii de știință, după ce au vizitat Sardinia, este că peste 65% din mâncarea pe care o consumă italienii din această zonă constă în: legume, fructe, cereale integrale și fasole, aliment care conține proteine în cantitate mai mare decât carnea de vită. Iar carnea este mâncată în cantități mici, de aproximativ cinci ori pe lună, de obicei în zilele de sărbătoare sau la evenimentele speciale. Însă nicio dietă nu face minuni singură! Alături de nutriție, sunt importante și starea psihică, și mișcarea. Iar în obiceiurile zilnice ale locuitorilor este inclus și efortul fizic. Oamenii merg mult pe jos până la magazine sau până la casele altor rude și ale prietenilor. În plus, prin activităţile pe care le fac în gospodărie aceștia ard între 500 și 1.000 de calorii pe zi, un consum caloric asemănător cu efortul depus la sală, spun specialiştii. Și tot la creşterea semnificativă a duratei de viaţă şi la îmbunătăţirea calităţii traiului contribuie și relațiile sociale, susțin specialiștii. Locuitorii din Sardinia sunt relaxați, uniți, gălăgioși, se întâlnesc des, iar discuțiile se poartă la un pahar de vin natural.
