Mami, nu mi-e foame!

Are cativa anisori si in continuare nu vrea sa manance. De pe la un an, aproape fiecare masa inseamna un calvar atat pentru parinti, cat si pentru micut. Mama poate sa-i spuna toate povestile din lume pentru a-l face sa inghita cate un dumicat. Incearca trucul cu "o lingurita pentru bunica, una pentru tati, alta pentru pisica…" Degeaba. Dupa cateva inghitituri incepe spectacolul: mai intai surade gales catre mama, umple fata de masa de firimituri, incearca sa se ridice de la masa. Mama il opreste si vrea sa-i mai dea o lingurita. Deja micutul nu mai are rabdare, spune ca nu-i mai e foame, se agita, uneori rastoarna castronasul cu mancare, incepe sa planga… Iar in cel mai rau caz totul devine dramatic cand incepe sa vomite.

Numerosi parinti se recunosc in acest tablou. Au incercat felurite alimente, i-au facut toate poftele, si-au imaginat joculete pentru a-i distrage atentia si a-l face sa manance, l-au lasat o ora in fata farfuriei pline, l-au pedepsit. Fara rezultat. In aceasta situatie, evident, parintii se intreaba ce este de facut.

Asistent universitar dr. Iustina Stan, medic specialist pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, spune ca, daca starea de sanatate a copilului este buna, parintii nu trebuie sa intre in panica. Contrar a ceea ce cred ei, micutul mananca. Poate nu asa cum isi doresc, nu in timpul meselor, dar daca aduna tot ce inghite copilul intr-o zi, parintii isi vor da seama ca totusi mananca. Pediatrul ii asigura pe adulti ca un copil mofturos nu moare niciodata de foame. Din instinct, el mananca atat cat are nevoie.

Scaderea apetitului la sugar

"Scaderea poftei de mancare este atat de frecventa incat toti copiii se pot confrunta o perioada in viata cu aceasta problema, legata sau nu de o afectiune", precizeaza dr. Iustina Stan. Lipsa apetitului poate aparea inca din perioada de sugar. In general, copilul de 8-9 luni refuza alimentele fiindca parintii au gresit diversificarea alimentatiei. De exemplu, este incorect sa se introduca ceai sau suc de fructe de la 3 luni in alimentatia sugarului care este hranit la san. Diversificarea corecta incepe de la 5-6 luni, mai intai cu fructe, legume variate, apoi treptat carne slaba, galbenus de ou etc.

In spatele scaderii apetitului la sugari se poate ascunde anemia, mai ales la cei nascuti prematur sau la cei alaptati la san, carora nu li s-a administrat preventiv fier. De asemenea, lipsa poftei de mancare, insotita de nervozitate, este un semn de rahitism. Este posibil ca anorexia sa se declanseze si din comportamentul gresit al parintilor, avertizeaza psihologii. Sugarul nu trebuie fortat sa manance. Copilului i se ofera alimentele si este lasat sa aleaga, sa accepte. Cand refuza hrana, este absolut necesar sa i se explice cu rabdare cum se sta la masa, ce mananca etc. Nu va fie teama! Copilul intelege explicatiile mai bine decat daca i s-ar administra o palma.

Prescolari si scolari

Prescolarii sunt anorexici adesea din motive de anemie sau parazitoze intestinale (viermisori intestinali). Mai pot fi si alte boli digestive, dar in aceste cazuri lipsa poftei de mancare este asociata cu alte simptome. Copilul este slab, nervos, palid. La copiii de varsta scolara care nu vor sa manance, pe langa cele enumerate, se adauga factorul psihic, mai ales in primii ani de scoala.

Cei care au probleme la scoala somatizeaza foarte usor. Ei invoca adesea "ma doare burta", "ma doare capul", "imi vine sa vomit", "nu mi-e foame".

Daca lipsa poftei de mancare se prelungeste mai mult de 1-2 saptamani si se adauga alte semne precum scaderea ponderala, tulburarile de tranzit intestinal, bineinteles, nu se mai pune problema mofturilor, iar copilul va fi prezentat la medic. De retinut ca, in copilarie, orice boala acuta in perioada de puseu se manifesta si prin diminuarea apetitului, iar o data cu trecerea bolii, pofta de mancare revine la normal.

Medicul Iustina Stan a intalnit adesea parinti care spun ca ii dau copilului multivitamine pentru a-i creste pofta de mancare. "Suplimentarea cu vitamine are un rol important in dezvoltarea copilului, dar nu inseamna intotdeauna cresterea apetitului." De aceea este important ca aceste suplimente sa fie administrate numai cu avizul pediatrului.

SUC DE LAMAIE CU MIERE. Unui copil mofturos, care pur si simplu nu vrea sa manance, pofta de mancare i-ar putea fi stimulata cu ajutorul unui suc de lamaie, facut in casa si indulcit cu miere. "Lipsa poftei de mancare trebuie tratata insa in functie de cauza", explica dr. Constantin Sararu, medic primar, competenta homeopatie. Daca dupa analizele efectuate de medic s-a constatat ca micutul are viermi intestinali, atunci trebuie sa combatem aceasta afectiune. Plantele cele mai eficiente in acest caz sunt: cimbrisorul, pelinul, pedicuta, sunatoarea, coada calului si condimentele usoare, cum ar fi patrunjelul, mararul, leusteanul. Ele se folosesc sub forma de macerat la rece sau se tine pulberea de plante uscate sub limba, asemenea pilulelor homeopatice. Remediile homeopatice pentru parazitii intestinali sunt: Carcarea carbonica, Sulphur, Spigelia, Cina.

HEMEOPATIE. Tratamentele cu plante sau cele homeopatice se administreaza la copii in cantitati mai mici decat la adulti. Maceratul la rece se prepara din cinci lingurite cu planta uscata la un litru de apa rece plata. Se indulceste cu miere, iar copilul trebuie sa bea cate o cana de patru ori pe zi. Tratamentul nu trebuie sa dureze mai mult de 7-10 zile. Tratamentele homeopatice se administreaza copiilor o data pe zi, timp de cinci zile. Fiecare dintre aceste remedii are anumite caracteristici, de aceea tratamentele trebuie personalizate pentru fiecare copil in parte si numai la recomandarea medicului specialist, ne sfatuieste medicul primar Constantin Sararu, competenta homeopatie, presedintele Ligii de Homeopatie Clasica.

SFATUL MEDICULUI

Uneori, copilul devine mofturos din pricina parintilor. Vor sa-i ofere totul si considera ca a-i da toate bunatatile e un semn de a-i arata dragostea. Dr. Iustina Stan le spune parintilor ca alimentatia corecta presupune, de la varsta de un an, trei mese principale si doua gustari zilnic. Ea sfatuieste parintii sa ii obisnuiasca pe copii cu momentul mesei, un foarte bun prilej de socializare in familie. Copilul trebuie invatat de mic sa stea la masa cu parintii. Este incorect sa i se formeze reflexe conditionate: mancatul in fata televizorului, terminarea portiei contra unei recompense etc.