Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De zeci de ani, oamenii de știință încearcă să dezvolte medicamente care pot preveni neurotoxicitatea care apare după un AVC, însă fără succes. Noua moleculă, descoperită recent într-un studiu internațional și denumită LK-2, ar putea fi „cheia” pentru noi terapii ce vor trata leziunile cerebrale legate de accidentul vascular cerebral, spun autorii cercetării.
Accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial și principala cauză a dizabilității adulților atât în Europa, cât și în Statele Unite.
În fiecare an, 15 milioane de oameni din întreaga lume suferă un AVC. Dintre aceștia, circa cinci milioane mor, iar alte peste cinci milioane de oameni rămân cu un grad mai mic sau mai mare de invaliditate.
Un accident vascular cerebral poate fi declanșat de ruperea unui vas de sânge (AVC hemoragic) sau, mult mai frecvent, atunci când circulația sângelui către o parte a creierului este întreruptă prin înfundarea unei artere, privând celulele creierului, în acest fel, de oxigen și substanțe nutritive. Fără aplicarea unui tratamentul în timp util (adică în primele 3-4 ore), celulele cerebrale încep să moară, ducând la deteriorarea permanentă a creierului și a funcțiilor sale.
Astfel, o foarte mare parte dintre cei care supraviețuiesc unui AVC rămân cu sechele și dizabilități temporare sau permanente.
Într-un studiu internațional, condus de oamenii de știință de la Spitalul SickKids din Toronto (Canada) și de la Școala de Medicină a Universității din Shanghai (China), a fost descoperită o moleculă care, spun autorii cercetării, are potențialul de a proteja neuronii în timpul accidentului vascular cerebral și de a preveni leziunile cerebrale legate de AVC.
„Descoperirile noastre oferă o modalitate complet nouă de a ne gândi la salvarea celulelor, minimizând în același timp efectele secundare neuronale adverse ale terapiei convenționale pentru accident vascular cerebral”, spune Dr. Lu-Yang Wang, un cercetător în programul de neuroștiințe și sănătate mintală de la SickKids și autor principal al studiului.
„Molecula LK-2 ar putea fi cheia pentru deblocarea terapiilor de succes pentru pacienții cu AVC”, a precizat acesta.
Un nou mod de a bloca excesul de glutamat, care atacă celulele creierului
Unul dintre principalii vinovați din spatele leziunilor cerebrale induse de AVC este un neurotransmițător numit glutamat. Potrivit specialiștilor, când fluxul sanguin este blocat, iar creierul este înfometat de oxigen și zahăr, nivelurile de glutamat cresc dramatic, suprastimulând anumiți receptori (NMDAR) de pe membrana celulelor creierului. Acest lucru declanșează o cascadă de evenimente ce duce, în cele din urmă, la moartea celulelor.
De zeci de ani, cercetătorii au încercat să dezvolte medicamente care să poată bloca receptorii NMDAR și să prevină, astfel, neurotoxicitatea care vine la pachet cu nivelurile ridicate de glutamat. Cu toate acestea, medicamentele anterioare au fost ineficiente și nu au reușit să depășească studiile clinice, deoarece receptorii respectivi joacă roluri importante în funcțiile creierului regulate, cum ar fi învățarea și memoria. În plus, blocarea completă a acestora poate provoca efecte secundare grave, cum ar fi psihoza și tulburări cognitive.
Echipa de cercetători a descoperit că glutamatul poate, de asemenea, să se lege și să activeze un alt tip de receptor prezent în membrana celulelor creierului (ASIC) – o cale despre care nu se știa până acum. Ceea ce înseamnă că nu se mai declanșează acea cascadă de evenimente prin care glutamatul atacă și omoară celulele creierului.
Descoperind noua modalitate de a bloca excesul de glutamat, echipa a reușit să dezvolte o nouă moleculă, numită LK-2, care, spun cercetătorii în studiul publicat, miercuri, în revista Nature, poate sta la baza următoarei generații de terapii pentru accident vascular cerebral.
„Cercetarea noastră a dezvăluit o nouă modalitate de a proteja creierul de toxicitatea glutamatului fără a interfera cu NMDAR”, a explicat Wang.
Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât alte cercetări recente arată că riscul de accident vascular cerebral a crescut considerabil, în ultimul deceniu, în rândul adulților tineri - pe fondul creșterii numărului de cazuri de diabet de tip 2 și obezitate la tineri – o tendință catalogată de specialiști ca fiind „alarmantă”.
În cazul unui atac vascular cerebral, cele mai frecvente simptome sunt: tulburări de vorbire sau de înțelegere a limbajului, scăderea forței musculare pe o parte a corpului, amorțeală sau scăderea sensibilității la nivelul feței, probleme de vedere – la unul sau ambii ochi, durere puternică de cap, instalată brusc, ce poate fi însoțită de greață și vărsături în jet, pierderea conștienței.
Care sunt sechelele provocate de AVC
În funcție de ce regiune cerebrală a fost afectată și de perioada de timp în care aceasta zonă a creierului a fost privată de oxigen, sechelele pot consta în:
- paralizii manifestate la nivelul feței și/sau al membrelor – în general, pe o parte a corpului;
- dificultăți de vorbire sau de înghițire;
- dureri și parestezii în părțile corpului afectate de AVC;
- tulburări cognitive – de memorie, de concentrare, de învățare, de raționament, de formulare a judecăților și de înțelegere a conceptelor;
- tulburări emoționale – dificultăți în exprimarea emoțiilor și predispoziție către depresie;
- modificări de comportament (persoanele afectate de AVC devin mai retrase).
AVC reprezintă și una dintre principalele cauze de deces şi dizabilitate în România, anual, peste 60.000 de români suferind un accident vascular cerebral. Potrivit statisticilor, aproximativ 55.000 de români fac un accident vascular cerebral ischemic, iar 7.500 fac un AVC hemoragic.
