În sistemul intestinelor se derulează o serie de mecanisme de mare fineţe, astfel că ştiinţa medicală a numit printr-o metaforă aparatul digestiv “creierul din abdomen”, o comparaţie cu sofisticatul creier.
Sistemul intestinelor produce nu numai digestia şi asimilarea substanţelor nutritive, intestinele nasc şi imunitate. Intestinul subţire are o lungime de circa 8 metri, în timp ce intestinul gros - cu alte cuvinte, colonul - se întinde spre 1,7 metri. Pentru a oferi o suprafaţă suficientă proceselor sofisticate, în intestine există pliuri în pereţii interiori, astfel că, desfăşurând toată suprafaţa mucoasei, se ajunge la un teren de fotbal. Colonul extrage apa din materiile fecale, pregăteşte eliminarea acestora ca deşeu. Colonul are o dinamică, mişcări care împing şi elimină aceste fecale. Dacă mişcările colonului sunt lente, dar şi din alte motive, unii suferă de constipaţie. În colon, există o lume fabuloasă, o floră complexă, compusă şi din bacterii cu rol pozitiv, şi din bacterii patogene, îmbolnăvitoare. Între aceşti germeni se stabileşte un armistiţiu, o linişte aducătoare de confort al sănătăţii. Dar această balanţă judicioasă se strică adesea cu consecinţe rele. De exemplu, când se face o cură intensă cu antibiotice tari, se scapă de o infecţie, dar dezechilibrarea păcii dintre bacteriile pozitive şi negative se restabileşte anevoios, aducerea balanţei iarăşi pe echilibru poate dura şi luni după luni. Acesta este motivul pentru care, la un tratament cu antibiotice, se recomandă administrarea de iaurturi şi probiotice. Cu atât mai mult se întăreşte indicaţia ca terapia cu medicamente, cu antibiotice să fie stabilită doar de medici. Este periculos tratamentul făcut după ureche, din sfaturile unei vecine, este un joc cu focul.
E cazul să reamintim că lupta împotriva constipaţiei se face bine mâncând tărâţe de ovăz cu iaurt sau lapte. Sunt folositoare legumele bogate în fibre nedigerabile, acestea se constituie ca un balast menit să forţeze colonul spre mişcări mai intense în vederea unui scaun normal.