Proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului de sanatate se afla, incepand de ieri, in dezbatere publica pe pagina de web a Ministerului Sanatatii, pana la 28 ianuarie 2012. Proiectul a fost conceput in cinci-sase luni, un timp-record daca tinem seama ca legea sanatatii olandeze a fost definitivata in sapte ani.
Chiar inainte de punerea in dezbatere, proiectul a starnit tot felul de comentarii. Insusi ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau, spunea ca schimbarea esentiala adusa de acest proiect in sistemul nostru de sanatate "va fi legata de interpunerea intre CNAS si furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurari private, care va aduce elemente de competitivitate si eficienta in gestionarea fondurilor, si care va stimula inclusiv cresterea calitatii serviciilor medicale pentru a atrage cat mai multi asigurati". Potrivit proiectului noii Legi a sanatatii, persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale, al bolilor cu potential endemo-epidemic si al celor prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin Contractul cadru, la valoarea tarifelor pentru serviciile de sanatate respective prevazute in acest document.
In viitoarea Lege a sanatatii asiguratorii de sanatate care pot intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate au obligatia indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii de eligibilitate: sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din Romania; sa fi incheiat la nivelul grupului national sau international din care fac parte polite de asigurare de sanatate pentru cel putin un milion de asigurati in anul fiscal anterior intrarii in vigoare a legii, iar valoarea totala a primelor de asigurare sa fi fost de cel putin 250 de milioane de euro la nivelul companiei din care fac parte, in aceeasi perioada.
In textul noii legi a sanatatii se mai stipuleaza ca medicul, medicul dentist, asistentul medical sau moasa au obligatia sa acorde asistenta medicala sau ingrijiri de sanatate unei persoane doar daca au acceptat-o in prealabil ca pacient. Criteriile de acceptare urmeaza sa fie stabilite prin normele metodologice. Personalul medico-sanitar nu poate refuza sa acorde asistenta medicala sau ingrijiri de sanatate pe criterii etnice, religioase si de orientare sexuala sau pe alte criterii de discriminare, sa accepte pacientul in situatii de urgenta, cand lipsa asistentei medicale poate pune in pericol, in mod grav si ireversibil, sanatatea sau viata acestuia. Proiectul de lege mai prevede in ce conditii medicul, asistentul sau moasa pot intrerupe relatia cu pacientul dupa vindecarea bolii acestuia sau daca bolnavul vrea acest lucru.
In acordarea asistentei medicale sau ingrijirilor de sanatate, personalul medical are obligatia aplicarii standardelor terapeutice, stabilite prin ghiduri de practica in specialitatea respectiva, aprobate la nivel national sau, in lipsa acestora, a standardelor recunoscute de comunitatea medicala a specialitatii respective. Aceasta presupune un buget civilizat alocat sistemului sanitar, ceea ce nu este cazul pentru anul viitor. Tocmai de aceea, oricat de completa si profesionista ar fi noua lege a sanatatii, fara o finantare corespunzatoare, ea are sanse mari sa fie compromisa. De asemenea, potrivit presedintelui Colegiului National al Medicilor, profesorul doctor Vasile Astatarastoae, dezbaterea acestui text in doar o luna este de natura sa duca la grave erori in textul unei legi decisive pentru sanatatea publica.