Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stresul este considerat boala secolului 21 și adesea includem în acest concept orice fel de simptom ni se pare nelalocul său în comportamentul nostru sau în starea noastră fizică. Stresul este parte din viața fiecăruia dintre noi, însă răspunsul organismului nostru este diferit. Unii pot fi afectați de sunetul unei mașini de pompieri care trece cu semnalele sonore pornite, alții pot trece indiferenți pe lângă ea.
Termenul de stres, utilizat inițial în fizică, pentru a defini interacțiunea dintre o forță și rezistența la ea, a fost folosit pentru prima dată de Hans Selye (1950) pentru a descrie ”răspunsul nespecific al organismului la o solicitare”. Concepția sa despre stres a avut un impact semnificativ în comunitatea științifică, în domenii diverse, de la endocrinologie la medicină complementară și la psihologie.
Creierul este cel care păstrează informațiile despre experiențele bune și experiențele rele, organul care se modifică și se adaptează funcție de aceste experiențe. Creierul este organul-cheie în răspunsul la stres, el este cel care determină ce reprezintă o amenințare, deci o posibilă sursă de stres și, de asemenea, răspunsul fiziologic și comportamental, care poate fi adaptativ sau deteriorant.
Pericole pentru copii
Cercetările din ultimele decenii au arătat că stresul cronic poate să ducă la modificări ireversibile ale diferitelor părți ale creierului și chiar la modificări ale ADN-ului. În cazul copiilor și adolescenților, mai ales, studiile pe animale au arătat că stresul prenatal al mamei poate să aibă efecte asupra dezvoltării normale a creierului fătului și, de asemenea, că separarea de lungă durată a copilului de mamă are consecințe negative asupra dezvoltării și funcționării cerebrale. Activarea prea frecventă sau susținută a sistemelor cerebrale de răspuns la stres în copilărie poate să aducă modificări comportamentale și tulburări psihice permanente. Cortizolul, hormonul care răspunde stresului și care în mod obișnuit ajută la depășirea unor situații stresante, dacă este, de asemenea, produs în exces, poate să provoace o scădere a imunității, a capacităților de memorie și contribuie la apariția sindromului metabolic, la atrofierea mușchilor și la pierderea mineralelor din sistemul osos.
Sporturi antistres
Una dintre cele mai simple modalități de a reduce stresul și chiar de a-l elimina este sportul. Nu sportul de performanță, cât mișcarea. Medici specialiști în nutriție și boli metabolice, cardiologi, neurologi, cu toții vorbesc în epoca noastră despre efectele deazstruoase ale sedentarismului, nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra celei psihice.
Din punct de vedere fiziologic, sportul pune sângele în mișcare, ajută la oxigenarea organismului, la antrenarea încheieturilor afectate de trecerea timpului și reduce inflamațiile interne. Exercițiile fizice regulate protejează față de toate cauzele de mortalitate, în principal prin protecția față de bolile cardiovasculare și față de diabetul de tip 2. Activitatea fizică ajută corpul să utilizeze mai bine oxigenul și îmbuntătățește circulația sanguină, ambele schimbări ajutând la rândul lor creierul să funcționeze mai bine. Exercițiile ajută și la creșterea producției endorfinelor, de aici și efectul beției alergătorului, acel sentiment de bine și euforie pe care îl experimentează multe persoane atunci când își termină antrenamentele.
Printre exercițiile considerate cele mai utile în combaterea stresului se numără ciclismul, mersul rapid, alergarea, înotul, tenisul sau badmintonul. Studiile arată că ar fi necesar să facem 150 de minute de sport moderat sau 75 de minute de sport intensiv pe săptămână pentru a reduce stresul, similar recomandărilor pentru îmbunătățirea condiției fizice. Pe de altă parte, cum lipsa timpului este principalul motiv invocat de cei care nu fac mișcare, oricâte minute în plus sunt în plus, deci folosesc organismului.
Citește pe Antena3.ro
În plan psihologic, exercițiile fizice ajută la distanțarea minții de probleme. Mișcările repetitive ajută mintea să se concentreze mai degrabă pe mișcare decât pe gânduri. Exercițiile fizice combinate cu cele mentale, de tip Tai Chi, sunt considerate a fi și ele utile pentru managementul stresului.
„Odihnește-te și digeră”
Odihna este un alt mod, aparent banal, de reducere a stresului. În timpul odihnei, se încarcă sistemul de răspuns de tip ”odihnește-te și digeră”, care este opusul lui ”luptă sau fugi”. Atunci când acest răspuns este activat, organismul își centrează acțiunile pe reparare, pe regenerare, digestie, detoxificare și creștere a propriei imunități. Potrivit studiului despre stres realizat de Asociația Psihologilor Americani în 2012, din cauza stresului 40% dintre adulți suferă de insomnie. Stresul poate să reducă durata somnului, dar și calitatea acestuia. Și aici metodele de vindecare sunt unele simple: mai puțină cafea, mai puțin televizor, mai puțină utilizare a dispozitivelor electronice, lipsa televizoarelor sau computerelor din încăperea în care se doarme. De altfel, alcoolul, cafeaua și drogurile apar adesea în cercetări ca fiind printre factorii care cresc stresul. Lipsa somnului sau o durată prea mică a acestuia au fost asociate, pe lângă tulburări comportamentale, cu o creștere a ratei obezității și supraponderabilității. Doar 4 ore de somn pe noapte au fost asociate și cu creșterea tensiunii arteriale, creșterea nivelului cortizolului și insulinei.
