x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Stresul cronic afectează creierul

0
Autor: Maria Coman 30 Iun 2020 - 10:50
Stresul cronic afectează creierul
Vezi galeria foto

Stresul este considerat boala secolului 21 și adesea includem în acest concept orice fel de simptom ni se pare nelalocul său în comportamentul nostru sau în starea noastră fizică. Stresul este parte din viața fiecăruia dintre noi, însă răspunsul organismului nostru este diferit. Unii pot fi afectați de sunetul unei mașini de pompieri care trece cu semnalele sonore pornite, alții pot trece indiferenți pe lângă ea.

Termenul de stres, utilizat inițial în fizică, pentru a defini interacțiunea dintre o forță și rezistența la ea, a fost folosit pentru prima dată de Hans Selye (1950) pentru a descrie ”răspunsul nespecific al organismului la o solicitare”. Concepția sa despre stres a avut un impact semnificativ în comunitatea științifică, în domenii diverse, de la endocrinologie la medicină complementară și la psihologie.

Creierul este cel care păstrează informațiile despre experiențele bune și experiențele rele, organul care se modifică și se adaptează funcție de aceste experiențe. Creierul este organul-cheie în răspunsul la stres, el este cel care determină ce reprezintă o amenințare, deci o posibilă sursă de stres și, de asemenea, răspunsul fiziologic și comportamental, care poate fi adaptativ sau deteriorant.

Pericole pentru copii

Cercetările din ultimele decenii au arătat că stresul cronic poate să ducă la modificări ireversibile ale diferitelor părți ale creierului și chiar la modificări ale ADN-ului. În cazul copiilor și adolescenților, mai ales, studiile pe animale au arătat că stresul prenatal al mamei poate să aibă efecte asupra dezvoltării normale a creierului fătului și, de asemenea, că separarea de lungă durată a copilului de mamă are consecințe negative asupra dezvoltării și funcționării cerebrale. Activarea prea frecventă sau susținută a sistemelor cerebrale de răspuns la stres în copilărie poate să aducă modificări comportamentale și tulburări psihice permanente. Cortizolul, hormonul care răspunde stresului și care în mod obișnuit ajută la depășirea unor situații stresante, dacă este, de asemenea, produs în exces, poate să provoace o scădere a imunității, a capacităților de memorie și contribuie la apariția sindromului metabolic, la atrofierea mușchilor și la pierderea mineralelor din sistemul osos.

Sporturi antistres

Una dintre cele mai simple modalități de a reduce stresul și chiar de a-l elimina este sportul. Nu sportul de performanță, cât mișcarea. Medici specialiști în nutriție și boli metabolice, cardiologi, neurologi, cu toții vorbesc în epoca noastră despre efectele deazstruoase ale sedentarismului, nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra celei psihice.

Din punct de vedere fiziologic, sportul pune sângele în mișcare, ajută la oxigenarea organismului, la antrenarea încheieturilor afectate de trecerea timpului și reduce inflamațiile interne. Exercițiile fizice regulate protejează față de toate cauzele de mortalitate, în principal prin protecția față de bolile cardiovasculare și față de diabetul de tip 2. Activitatea fizică ajută corpul să utilizeze mai bine oxigenul și îmbuntătățește circulația sanguină, ambele schimbări ajutând la rândul lor creierul să funcționeze mai bine. Exercițiile ajută și la creșterea producției endorfinelor, de aici și efectul beției alergătorului, acel sentiment de bine și euforie pe care îl experimentează multe persoane atunci când își termină antrenamentele.

Printre exercițiile considerate cele mai utile în combaterea stresului se numără ciclismul, mersul rapid, alergarea, înotul, tenisul sau badmintonul. Studiile arată că ar fi necesar să facem 150 de minute de sport moderat sau 75 de minute de sport intensiv pe săptămână pentru a reduce stresul, similar recomandărilor pentru îmbunătățirea condiției fizice. Pe de altă parte, cum lipsa timpului este principalul motiv invocat de cei care nu fac mișcare, oricâte minute în plus sunt în plus, deci folosesc organismului.

 

 

În plan psihologic, exercițiile fizice ajută la distanțarea minții de probleme. Mișcările repetitive ajută mintea să se concentreze mai degrabă pe mișcare decât pe gânduri. Exercițiile fizice combinate cu cele mentale, de tip Tai Chi, sunt considerate a fi și ele utile pentru managementul stresului.

 

„Odihnește-te și digeră”

Odihna este un alt mod, aparent banal, de reducere a stresului. În timpul odihnei, se încarcă sistemul de răspuns de tip odihnește-te și digeră”, care este opusul lui ”luptă sau fugi”. Atunci când acest răspuns este activat, organismul își centrează acțiunile pe reparare, pe regenerare, digestie, detoxificare și creștere a propriei imunități. Potrivit studiului despre stres realizat de Asociația Psihologilor Americani în 2012, din cauza stresului 40% dintre adulți suferă de insomnie. Stresul poate să reducă durata somnului, dar și calitatea acestuia. Și aici metodele de vindecare sunt unele simple: mai puțină cafea, mai puțin televizor, mai puțină utilizare a dispozitivelor electronice, lipsa televizoarelor sau computerelor din încăperea în care se doarme. De altfel, alcoolul, cafeaua și drogurile apar adesea în cercetări ca fiind printre factorii care cresc stresul. Lipsa somnului sau o durată prea mică a acestuia au fost asociate, pe lângă tulburări comportamentale, cu o creștere a ratei obezității și supraponderabilității. Doar 4 ore de somn pe noapte au fost asociate și cu creșterea tensiunii arteriale, creșterea nivelului cortizolului și insulinei.


 



Mai multe titluri din categorie

Care sunt cei mai buni donatori de plasmă pentru COVID-19

Care sunt cei mai buni donatori de plasmă pentru COVID-19
Persoanele care au dezvoltat forme severe de COVID-19 sunt cei mai buni donatori de plasmă. Sexul, vârsta și severitatea bolii sunt importante în stabilirea nivelurilor de anticorpi care protejează...

Care sunt mișcările corecte când ne spălăm pe dinţi

Care sunt mișcările corecte când ne spălăm pe dinţi
În toate filmele, când unul dintre personaje se spală pe dinţi la baie, în faţa oglinzii, execută această igienă a gurii în mod greşit. Actorii plimbă periuţa de dinţi de la dreapta la sânga, o...

Incontinenta urinara si ce putem face?

Incontinenta urinara si ce putem face?
Galerie Foto Incontinenta urinara este o afectiune cronica tot mai des intalnita, ce afecteaza persoane din intreaga lume indiferent de sex, origine sau varsta. Fiindca este o afectiune care influenteaza negativ calitatea vietii,...

Nu ai apelat la implantul dentar din cauza pretului? Afla avantajele acestui tratament modern!

Nu ai apelat la implantul dentar din cauza pretului? Afla avantajele acestui tratament modern!
Galerie Foto Multe persoane au o dantura incompleta, dar aleg sa nu o refaca de teama durerii sau a costurilor mari. Ei bine, chiar daca pretul unui implant dentar este mai mare decat cel al altor proceduri, acest tratament iti...

Cât de eficient este antiviralul Remdesivir în tratarea infecției cu COVID-19

Cât de eficient este antiviralul Remdesivir în tratarea infecției cu COVID-19
Antiviralul Remdesivir nu este eficient în prevenirea mortalității din cauza infecției cu virusul SARS-CoV-2, arată un studiu realizat cu sprijinul OMS, citat de AFP. "Pare să aibă un efect redus sau niciu...

Care este riscul de infectare cu COVID-19 în timpul unei călătorii cu avionul

Care este riscul de infectare cu COVID-19 în timpul unei călătorii cu avionul
Infectarea cu virusul SARS-CoV-2 în avion este puțin probabilă în cazul în care pasagerii poartă mască, arată un studiu al armatei americane, efectuat în mai multe aeronave Boeing 767 și 777, cu ajutorul...

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres
Galerie Foto Pandemia de coronavirus a adus, pe lână numărul uriaș de îmbolnăviri, și o creștere semnificativă a stării de stres a populației. De la simptome minore la cele mai grave, mulți oameni au reclamat stări...

Studiu: Europenii sunt tot mai bolnavi din cauza stilului de viață

Studiu: Europenii sunt tot mai bolnavi din cauza stilului de viață
Virusul SARS-CoV-2 a provocat decesul a peste un milion de persoane din cauza modului de viață nesănătos din ultimele trei decenii, se arată într-un raport publicat de publicația The...

Sănătatea orală pierde din importanță în contextul unei îngrijorări tot mai mari privind sănătatea generală

Sănătatea orală pierde din importanță în contextul unei îngrijorări tot mai mari privind sănătatea generală
Galerie Foto Peste jumătate (56%) dintre respondenții celui mai recent studiu demarat de Colgate în Europa nu obișnuiesc să își înlocuiască periuța de dinți după ce se confruntă cu alte probleme de...

Ce se întâmplă în caz de infectare simultană cu virusul gripei și COVID-19?

Ce se întâmplă în caz de infectare simultană cu virusul gripei și COVID-19?
Pacienţii care se infectează în acelaşi timp cu virusul gripei şi cu noul coronavirus pot face forme mai severe de COVID-19. Medicul primar Adrian Marinescu de la Institutul Naţional de Boli infecţioase "Matei...
Serviciul de email marketing furnizat de