In vin este tineretea

Beneficiile terapeutice ale vinului sunt recunoscute de secole de lumea medicala. Important este ca aceasta licoare sa fie consumata in cantitati moderate. S-a dovedit ca unul-doua pahare de vin zilnic previn aparitia bolilor de inima si a cancerului.

Efectul pozitiv dispare si chiar se transforma intr-un factor de risc daca se depasesc trei pahare de vin pe zi. Analizele privind compozitia vinului au scos la iveala ca acesta contine peste 1.000 de substante benefice organismului. Printre cele mai importante se afla polifenolii, zaharurile, mineralele (potasiu, calciu, magneziu), vitaminele (A, B2, B5, B6, C), substantele aromate, acizii organici, proteinele. Polifenolii (substante colorate, taninuri) se gasesc intr-o cantitate mai mare in vinurile rosii (3-5 grame/litru) decat in cele albe. Datorita actiunii lor antioxidante, polifenolii din vin anihileaza actiunea nociva a radicalilor liberi (reziduuri metabolice) impiedicand astfel imbatranirea precoce si bolile degenerative. Alta substanta care se gaseste numai in vinul rosu, in strugurii negri si in fructele de padure este quercitina. Studiile au demonstrat ca aceasta substanta creste imunitatea organismului. Quercitina prelungeste viata celulelor cu 80%, stimuleaza muschiul cardiac, dilata vasele capilare, ceea ce contribuie la prevenirea anginei pectorale si a formarii de cheaguri.

REGIM DE SLABIRE

"In cantitati moderate, vinul poate fi consumat si in regimul de slabire pentru ca nu contine grasimi sau colesterol, fiind in acelasi timp furnizor de energie si un bun digestiv. In functie de culoarea, taria si tipul vinului, variaza si consumul acestuia. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb sec, deoarece este cel mai sarac in proteine si calorii. Este urmat de vinul rosu sec – care datorita flavonoidelor este un excelent antioxidant – si apoi de cel dulce. De asemenea, vinul este recomandat si in anemii, deoarece poate stimula pofta de mancare contribuind totodata la echilibrarea balantei nutritionale", sustine profesor doctor Ileana Marinescu, medic endocrinolog si nutritionist la Institutul National de Endocrinologie "C.I. Parhon".

SCURT ISTORIC. Vinul a aparut in urma cu 8.000 de ani in Babilonia. Prin anul 450 i.Hr., Hipocrate recomanda vinul pentru scaderea febrei, ca dezinfectant (in bandajari), ca diuretic si ca supliment nutritiv. La inceputul secolului al XV-lea, un medic francez a scris prima carte despre calitatile miraculoase ale vinului. Gratie proprietatilor septice descoperite, pana in secolul al XVIII-lea era indicat sa se consume mai mult vin decat apa. Doua secole mai tarziu, in 1970, Institutul National de Sanatate din SUA a elaborat primul studiu de anvergura care demonstra ca vinul consumat in cantitati moderate scade cu 50% riscul decesului prin boli de inima.

PARADOXUL FRANTUZESC. In sudul Frantei, dietele includ mari cantitati de branza, unt, oua si alte produse bogate in colesterol si grasimi. In ciuda acestui fapt, rata bolilor cardiovasculare s-a dovedit mai scazuta decat in Statele Unite. Acesta este paradoxul frantuzesc. Chiar daca oamenii consuma alimente bogate in grasimi, daca beau vin constant si in cantitati moderate sunt protejati de aceste afectiuni. Alte studii facute in Anglia si Danemarca au aratat acelasi lucru: vinul este un factor de protectie pentru inima. De retinut ca europenii obisnuiesc sa bea la masa vin sau apa.