Silueta cu fructe uscate de catina

Catina este una dintre cele mai bune surse naturale de polivitamine. Fructele, frunzele, coaja si semintele de catina sunt utilizate la scara larga in scopuri terapeutice, fiind bogate in vitamine (A, E, C, B1, B2, K, P), carotenoizi, flavonoizi, microelemente (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier).

Uz extern

"Capacitatea catinei de a stimula regenerarea pielii s-a dovedit utila in tratamentul arsurilor, ranilor cu vindecare lenta si ulceratiilor, datorita continutului bogat in componentele nutritive, esentiale pentru sanatatea pielii si incetinirea procesului de imbatranire. Uleiul de catina actioneaza pentru vindecarea unor boli ale pielii: eriteme, uscaciune, mancarimi, dureri, eczeme, psoriazisul", arata ing. Stefan Manea, directorul general Hofigal.

Uz intern

Uleiul de catina este indicat in tratarea celor mai diferite afectiuni – de la bolile digestive la intarirea sistemului imunitar, in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, diareei, urticariei si starilor alergice, in afectiunile euroendocrine, reumatismale, afectiunile hepatice, impotriva alcoolismului, anemiei, asteniei. Proprietatile antibacteriene il recomanda impotriva infectiilor gastrointestinale. De asemenea, curele interne cu ulei de catina sunt o modalitate de combatere a stresului.

Studiile din ultimii ani au aratat ca acest ulei poate fi folosit si in tratarea hipertensiunii arteriale, bolilor coronariene, oftalmologice, gingivitelor si afectiunilor oncologice, actiunea sa antiinflamatoare fiind evidentiata prin cercetari clinice. Uleiul este bogat in carotenoizi si vitamine liposolubile, in special vitamina E. "In ultimele cercetari se mentioneaza efectul pozitiv al acestor compusi cu rol antioxidant in tratamentul bolii Parkinson. Este de mentionat rolul carotenoizilor in intarirea sistemului imunitar, prin rolul lor de distrugatori nu numai ai radicalilor liberi, ci si ai substantelor toxice din mediu", sustine ing. Stefan Manea.

Datorita proprietatilor antioxidante ale betacarotenului (provitamina A), catina este utila in tratarea bolilor cronice pulmonare, radiculitelor, psoriazisului, acneei, in prevenirea cancerului. Betacarotenul creste rezistenta organismului si are un rol deosebit in tratarea tulburarilor de vedere, a infectiilor respiratorii, in tratarea depigmentarii sau pigmentarii pielii cauzate de boli de ficat sau batranete, in cresterea rezistentei sistemului osos, in hipertiroidism.

Combate ridurile

Uleiul de catina contine acizi grasi nesaturati esentiali, cu rol important in producerea de prostaglandine (substante derivate din acizii grasi). Aceste substante protejeaza celulele de radicali liberi si toxine, iar lipsa lor provoaca imbatranirea prematura a pielii. Preparatele cosmetice in componenta carora intra catina previn aparitia ridurilor, avand actiune nutritiva, revitalizanta si regeneratoare.

RECOMANDARI. Este bine ca uleiul de catina sa fie asociat cu spirulina, pentru combaterea stresului, pentru prevenirea hepatitei sau cancerului. Pe parcursul tratamentului cu ulei de catina, analizele medicale sunt recomandate lunar. Medicul va stabili marirea sau reducerea dozei, in functie de rezultatele investigatiilor. Ca mijloc profilactic, la persoanele adulte se administreaza cate 20 de picaturi de ulei de trei ori pe zi, timp de o luna, in cure de doua-trei ori pe an.

ANTIOXIDANTI. O componenta importanta a uleiului de catina este licopenul (pigmentul natural care da culoarea fructelor), care are proprietati antioxidante, de scadere a colesterolului, antitumorale. Licopenul este indicat in prevenirea si tratarea cancerului mamar, uretral, cervical si de prostata. In fructele de catina se gaseste de asemenea quercitina, o substanta antioxidanta, analgezica, antiastmatica, antibacteriana, care da rezultate bune in cazul cataractei, gastritelor, faringitelor, psoriazisului, obezitatii. In toate aceste cazuri sunt indicate fructe uscate de catina (la umbra, pe hartie alba), macinate, in doze de 5-10 grame pe zi.

STIATI CA

Uleiul de catina imbunatateste functia de detoxifiere a ficatului. Studiile au aratat ca serotonina prezenta in scoarta catinei are proprietati analgezice, anticonvulsive, fiind recomandata in tratamentul bolii Alzheimer, afectiunilor cardiovasculare, gastritelor. S-a descoperit ca in fructele de catina exista niste membrane unidirectionale care au rolul de a pastra vitaminele. In timpul fierberii, aceste membrane se distrug. Asa se explica de ce sucurile, gemurile din catina nu sunt atat de bogate in vitamine si de ce este mai profitabil pentru organism sa mancam fructele crude. Primele informatii privind utilizarea terapeutica a catinei apar in tratatul clasic de medicina tibetana "Rgyus Bzi", din secolul al VIII-lea d.Hr., care recomanda utilizarea acestor fructe in alimentatia serpasilor, in ascensiuni, datorita proprietatilor nutritive. In cele patru carti ale farmacopeei chinezesti atribuite perioadei dinastiei Tang (907 d.Hr.), preparatele din catina sunt frecvent utilizate pentru tratamentul bolilor de piele sau ale tubului digestiv. Catina este raspandita pe toate continentele, crescand in munti pana la inaltimi mari (pana la 2.000 de metri in Alpi si pana la 5.000 de metri in Himalaya).