Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se spune că nu există o grăsime ideală. Există însă nişte grăsimi care ne sunt aliate dacă ştim cum să le consumăm şi să le păstrăm în echilibru. Este vorba despre acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6.
Se spune că nu există o grăsime ideală. Există însă nişte grăsimi care ne sunt aliate dacă ştim cum să le consumăm şi să le păstrăm în echilibru. Este vorba despre acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6. “Fiecare membrană a celulelor corpului nostru conţine în structura ei aceste grăsimi. Creierul, un organ vital, are nevoie pentru funcţionare de acizi graşi esenţiali. Aceştia nu pot fi sintetizaţi de organism, de aceea trebuie să îi luăm din alimente. Acizii graşi esenţiali formează două serii: seria acizilor graşi omega 3, cu efecte benefice, antiinflamatorii, şi seria acizilor graşi omega 6, cu efecte proinflamatorii”, explică prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Omega 3 vs omega 6
Cei buni sunt acizii graşi omega 3 cu lanţ lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) şi DHA (acidul docosahexaenoic). Aceştia se găsesc în carnea de peşte gras oceanic, de apă rece: macroul, heringul, somonul, tonul, codul, sardina. În uleiul de in, de rapiţă, de soia, în nuci, alune se găsesc acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt (acidul alfalinolenic). “Dacă nu avem probleme de sănătate, atunci organismul nostru poate să transforme aceşti acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt în acizi graşi omega 3 cu lanţ lung, substanţe importante pentru buna funcţionare a creierului”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Acizii graşi omega 3 menţin elasticitatea vaselor sangvine, previn îmbătrânirea precoce şi protejează sistemul nervos. Mai mult decât atât, acizii omega 3 sunt responsabili cu starea de bine, cu prevenirea depresiilor. Acizii graşi omega 6 se găsesc în grăsimile vegetale – uleiul de floarea-soarelui, de şofrănel, de germeni de porumb. Dacă sunt consumaţi în exces, acizii graşi omega 6 au efect proinflamator, contribuie la apariţia a numeroase boli.
Pentru a nu avea probleme de sănătate, dieta noastră trebuie să respecte un anumit echilibru între cele două serii de acizii graşi esenţiali. Raportul dintre omega 3 şi omega 6 ar trebui să fie de 1:1, 1:2, maximum 1:4, altfel spus, o parte acizi graşi esenţiali omega 3 la maximum patru părţi acizi graşi omega 6. În dieta modernă însă, acest echilibru nu există mai deloc, astfel încât găsim raporturi de 1:22, 1:24 între omega 3 şi omega 6. Dieta noastră conţine multe grăsimi saturate (luate din carne şi lactate) şi acizi graşi omega 6 (luaţi din uleiurile vegetale), însă este foarte săracă în acizi graşi omega 3 (peşte).
Ce înseamnă acest lucru? Primul semn al dezechilibrului dintre acizii graşi omega 3 şi omega 6 este creşterea nivelului colesterolului. În timp pot apărea de asemenea diabetul de tip II, obezitatea, bolile cardiovasculare, afecţiuni de tip reumatoid, cancerul, boli neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson). Aceste boli sunt anunţate mai întâi de o tendinţă de vasoconstricţie, hipertensiune arterială, dislipidemii, depresii.
Citește pe Antena3.ro
Echilibru
“Uleiul de cânepă este echilibrat în ceea ce priveşte raportul între cei doi acizi – 1 la 2, adică o parte acizi graşi omega 3 la două părţi omega 6. Uleiul de floarea-soarelui este cel mai dezechilibrat. În uleiul de floarea-soarelui, raportul dintre omega 3 şi omega 6 este de 1 la 126. Dacă ne gândim că uleiul de floarea-soarelui este cel mai frecvent folosit în bucătărie, iar cele mai multe produse preparate industrial – snacksuri, chipsuri – sunt prăjite fie cu ulei de floarea-soarelui, fie cu grăsimi sintetice, de tipul margarinelor, atunci nu trebuie să ne mai mirăm că diabetul, afecţiunile cardiovasculare sau obezitatea apar din ce în ce mai frecvent. De aceea, nu trebuie să facem exces de ulei de floarea-soarelui, din cauza acestor acizi omega 6, proinflamatori. Iar dacă mâncăm ulei de floarea-soarelui trebuie să îl compensăm cu peşte, care conţine omega 3. Iar dacă nu putem să consumăm peşte din diferite motive, trebuie să luăm suplimente alimentare care să conţină acizi graşi esenţiali, ulei de peşte, pentru buna funcţionare a inimii, creierului, sistemului nervos, a sistemului circulator, a rinichilor, a ficatului, pancreasului”, ne sfătuieşte prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
SUPLIMENTE. Echilibrul dintre acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6 poate fi menţinut şi cu ajutorul suplimentelor alimentare cu ulei de peşte. “Cu o singură condiţie: peştele din care au fost obţinute suplimentele trebuie să fie pescuit din ape nepoluate. Dacă peştele provine din zone poluate este posibil să fie contaminat cu metil-mercur, care are efect neurotoxic”, arată specialistul nostru.
Ştiaţi că
-Laptele matern conţine cantităţi mari de acizi graşi omega 3 cu lanţ lung – acidul docosahexaenoic (DHA), ceea ce face ca laptele matern să nu poată fi înlocuit cu alt lapte. Dacă înlocuim laptele matern cu lapte de vacă, bebeluşul nu va mai primi acizii omega 3 necesari pentru dezvoltarea sistemului nervos.
-Suplimentele cu ulei de peşte administrate în cazurile de hipertrigliceridemie diminuează nivelul colesterolului şi trigliceridelor.
-Nutriţioniştii ne sfătuiesc să nu excludem grăsimile din dietă. Putem să mâncăm din toate câte puţin: şi grăsimi animale, şi grăsimi vegetale, dar în nici un caz grăsimi vegetale hidrogenate şi parţial hidrogenate (margarină). S-a demonstrat că grăsimea de porc şi untul sunt de zece ori mai puţin periculoase pentru artere decât grăsimile vegetale hidrogenate.
-Neuronii sunt cei mai afectaţi de consumul grăsimilor vegetale hidrogenate şi parţial hidrogenate.
