Ce se ascunde în produsele light

Grăsimile şi zahărul sunt asociate imediat cu creşterea în greutate în percepţia consumatorului obişnuit. Acesta poate fi motivul pentru care piaţa abundă în aşa-numitele produse light: lactate fără grăsimi, prăjituri cu fructoză, gumă de mestecat cu xilitol, bomboane şi băuturi răcoritoare fără zahăr.

Grăsimile şi zahărul sunt asociate imediat cu creşterea în greutate în percepţia consumatorului obişnuit. Acesta poate fi motivul pentru care piaţa abundă în aşa-numitele produse light: lactate fără grăsimi, prăjituri cu fructoză, gumă de mestecat cu xilitol, bomboane şi băuturi răcoritoare fără zahăr. Şi lista poate continua! Sunt mai sănătoase aceste produse sau etichetarea “produs light” este o altă capcană care li se întinde persoanelor fără cultură nutriţională? “Producătorii profită de prea puţina cunoaştere a compoziţiei alimentelor de către consumatori. Denumirea «produse light» a fost dată pentru a-i sugera consumatorului că acele alimente ar fi mai uşoare, mai dietetice, ceea ce nu este adevărat. Etichetarea «light» se referă de fapt la unele ingrediente – în unele alimente, zahărul este înlocuit cu îndulcitori artificiali, din altele sunt eliminate grăsimile. Acest lucru nu face însă din alimentele respective unele neapărat mai sănătoase”, precizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Fără zahăr şi grăsimi

“Am exclus din dietă zahărul şi grăsi­mile, când merg la cumpărături aleg doar produsele light. Cu toate acestea, nu slăbesc!”, afirmă deopotrivă femeile şi bărbaţii care pun preţ pe siluetă. Ce se întâmplă de fapt? Potrivit nutriţionistului britanic Victor Zammit, “consumul frecvent de alimente degresate provoacă tulburări metabolice şi uneori chiar creşterea nivelului de grăsimi în sânge. Deoarece organismul cere caloriile cu care a fost obişnuit, iar noi vom mânca mai mult pentru a satisface această cerere. Cei care au o astfel de dietă consumă cu 250-300 de calorii mai mult decât în mod obişnuit. De ce să alegem un produs degresat, când diferenţa dintre un litru de lapte degresat şi unul de lapte integral este de câteva grame de smântână, o grăsime care nu face rău dacă nu mâncăm cantităţi mari!”.

Nu sunt dietetice

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

Nutriţionistul britanic ne atrage atenţia că degresat nu înseamnă neapărat dietetic. Alimentele degresate sunt acuzate de consumatorii obişnuiţi că nu sunt foarte gustoase şi nici nu menţin prea mult timp senzaţia de saţietate. Pentru a le face mai gustoase, mai săţioase, producătorii adaugă carbohidraţi în locul grăsimilor eliminate. Şi astfel, avem iaurturi degresate în care se adaugă zahăr sau amidon. Menţin senzaţia de foame, dar cu ce preţ? Cu preţul caloriilor în plus şi, evident, al kilogramelor suplimentare! Excesul de zaharuri îngraşă la fel ca şi abuzul de grăsimi. Pentru că un organism care nu beneficiază de grăsimi transformă în ţesut adipos excesul de carbohidraţi.

“Mai mult, putem să găsim alimente etichetate ca fiind light, dar care conţin grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate. Aceste grăsimi sunt chiar mai periculoase pentru sănătatea noastră decât cele saturate de origine animală”, ne avertizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Organismul nostru are nevoie de grăsimi naturale obţinute fie din alimentele de origine animală, fie din cele origine vegetală. În cazul excluderii grăsimilor din dietă, apar tulburările metabolice, creşte riscul de impotenţă la bărbaţi şi de infertilitate la femei. Iar vitaminele liposolubile – A, D, E, K –  nu se găsesc decât în grăsimi.

Îndulcitorii

Rafturile magazinelor ne mai ispitesc cu încă o gamă de produse light – cele fără zahăr. Guma de mestecat, bomboanele, biscuiţii, băuturile răcoritoare din această categorie nu conţin zaharoză sau zahăr alb, în compoziţia lor intră însă edulcoranţii sau îndulcitorii artificiali. Îndulcitorii sunt de două tipuri: fără calorii (aspartamul, zaharina) şi cu calorii (sorbitolul, manitolul). În cazul produselor cu îndulcitori fără calorii, organismul nostru nu mai are sursa de energie cu care s-a obişnuit. Organismul primeşte o substanţă dulce, se aşteaptă să primească şi caloriile respective, dar nu le primeşte, ceea ce provoacă stres metabolic. Pe de altă parte, îndulcitorii de tipul sorbitolului, manitolului au acelaşi număr de calorii ca şi zahărul – 4 calorii/gram. “Unele produse care conţin îndulcitori artificiali sunt chiar mai periculoase pentru sănătate decât cele care conţin zahăr. Produsele light ar trebui consumate numai cu avizul medicului sau al specialistului nutriţionist, al specialistului în fiziologie. Îndulcitorii pot cauza alergii, tulburări intestinale, iar pe termen lung, unii dintre ei sunt incriminaţi că ar favoriza cancerul”, ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

Ştiaţi că

Produsele fără zahăr sunt destinate persoanelor cu restricţii alimentare, în special diabeticilor de tip II, noninsulinodependenţi. Aceste alimente sunt însă contraindicate persoanelor care depun efort fizic intens, femeilor însărcinate, copiilor, adoles­cenţilor, care au nevoie de energie.

Pe piaţă au apărut dulciuri pe bază de fructoză pentru diabetici. Fructoza este cel mai dulce zahăr na­tural, conţinut de pere, cicoare, napi. Fructoza este tolerată mai bine de diabetici, deoarece nu are nevoie de insulină pentru a fi transportată în interiorul celulelor, unde este folosită.

Insomnia, tulburările de comportament, sindromul hiperactivităţii la copii pot fi explicate prin consumul de bomboane, gumă de mestecat, băuturi răcoritoare, în care zahărul a fost înlocuit cu îndulcitori artificiali.

Sfatul medicului

Îndulcitorii contribuie la apariţia cariilor mai puţin decât zahărul. “Totuşi, dacă ţinem la sănătatea noastră, mai bine mâncăm o bomboană cu zahăr decât una cu îndulcitori artificiali. Îndulcitorii nu cauzează carii, însă provoacă alte tulburări în organism. De exemplu, aspartamul sau E 951 este de 200 de ori mai dulce decât zahărul, fiind folosit pentru îndulcirea bomboanelor, jeleurilor, gumei de mestecat, băuturilor răcoritoare. Consumat în exces şi pe termen lung, aspartamul este cancerigen. Aspartamul este format din fenilalanină şi acid aspartic, doi aminoacizi naturali. Fenilalanina în exces blochează producerea în creier a serotoninei, substanţă cu efect euforizant, ceea ce provoacă insomnie şi uneori tulburări de comportament”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.