Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In adolescenţă, un examen ratat sau pur şi simplu o medie mai mică poate să insemne eşec şcolar şi să conducă la o stare de deprimare şi apoi la depresie. Iar despărţirea de prima iubire poate crea adevărate tragedii in viaţa tinerilor. Işi va găsi adolescentul care tocmai a suferit un eşec de orice fel resursele necesare pentru a o lua de la capăt ca şi cum nimic nu s-ar fi intămplat.
In adolescenţă, un examen ratat sau pur şi simplu o medie mai mică poate să insemne eşec şcolar şi să conducă la o stare de deprimare şi apoi la depresie. Iar despărţirea de prima iubire poate crea adevărate tragedii in viaţa tinerilor. Işi va găsi adolescentul care tocmai a suferit un eşec de orice fel resursele necesare pentru a o lua de la capăt ca şi cum nimic nu s-ar fi intămplat. Sau, dimpotrivă, va avea nevoie de ajutor din partea părinţilor sau de ajutor specializat pentru a nu ajunge la tragedii? Ne oferă răspunsuri şi posibile soluţii pentru aceste probleme ale tinerilor psihologul Ştefania Niţă, de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie.
Transformări
"Adolescenţa este perioada cea mai sensibilă, este un tărăm care creează predispoziţii in general spre stări de deprimare şi predepresive, cu tendinţe de izolare, cu scăderea increderii in sine, cu anxietate foarte mare, dificultăţi in a se adapta şi acomoda atăt cu modificările interioare psihologice şi fiziologice, căt şi la transformările sociale: ieşirea din liceu, intrarea la facultate, schimbarea mediului, a ritmului de invăţat, schimbarea prietenilor. Practic, o gamă foarte largă de factori stresanţi sunt acumulaţi intr-o perioadă foarte scurtă de timp, iar adolescentul este nevoit să le facă faţă", explică psihologul nostru. Pe de altă parte, adolescenţa este perioada in care tănărul işi pune tot felul de intrebări cu privire la propria persoană, la viitorul incert, ceea ce ii suplimentează tensiunile.
Pe fondul unui psihic dezvoltat, cel mai mic eşec poate fi perceput ca o catastrofă. O ceartă cu prietena sau prietenul poate fi resimţită ca un cataclism. Trădarea, respingerea sau lipsa unui răspuns similar din partea persoanei pe care o iubeşte sunt elemente care pot distruge echilibrul şi aşa fragil al tănărului sau tinerei adolescente. Scade increderea in sine, apar o stare de tristeţe şi gănduri de genul: "Nu sunt bun de nimic, nu mă vrea, prin urmare ce rost are să mă mai chinuiesc?".
Citește pe Antena3.ro
Micile catastrofe
De ce sunt eşecurile atăt de marcante pentru tineri? "Pentru că eşecurile, oricăt de mici şi de puţine ar fi, marchează nereuşite ale unor acţiuni definitorii pentru viitorul adult: legarea unei prietenii, prima noapte de dragoste sau prima partidă de sex, primul examen important, primul job. Acestea sunt incercările tănărului de a se vedea pe el in rolul de adult. Orice bobărnac luat in această perioadă este perceput ca şi cănd eşecul ii invalidează posibilitatea de a accede la a fi un viitor adult", subliniază psihologul Ştefania Niţă. In situaţia unui eşec, şcolar sau sentimental, tănărul poate să işi găsească şi singur resursele de a o lua de la capăt, pentru că psihicul uman are capacitatea de a se reechilibra. Insă interacţiunea cu persoanele adulte din viaţa adolescentului este esenţială, mai ales in această perioadă. "Vorbim de interacţiunea la modul benefic, de inţelegere şi de susţinere a tănărului. Dacă părinţii vin cu replici de genul: «Ţi-am spus că nu eşti in stare de nimic ! Aşa ai fost de cănd erai mic. Dacă mă ascultai, nu ajungeai aici !», acestea nu fac decăt să intărească eşecul şi nicidecum să ajute tănărul să inţeleagă ce simte şi de ce se simte astfel", precizează specialistul. Dacă terenul psihic al adolescentului este deja sensibilizat din copilărie şi dacă părinţii sunt persoane foarte autoritare, distante, care nu au sensibilitatea de a observa ce se intămplă cu adolescentul şi de a lua măsuri preventive, se poate ajunge la momente dramatice: fuga de acasă, consumul de droguri, intrarea in grupuri dubioase, iar in cazurile cele mai grave, unde există şi un fond patologic, chiar suicid.
Copilul - oglindă a părinţilor
In multe cazuri, părinţii sunt mult mai tensionaţi decăt copilul in faţa unui eveniment major din viaţa lui (Capacitate, Bacalaureat, admitere la facultate) şi, de fapt, ei prevestesc eşecul. "Nu o dată mi s-a intămplat să intălnesc adolescenţi in prag de examen de Capacitate sau Bacalaureat care erau foarte degajaţi şi realişti, iar părinţii erau foarte stresaţi. In aceste situaţii, nu e de mirare de ce copilul intră la inceput intr-o stare de anxietate, de tensiune, după care sfărşeşte intr-o depresie sau intr-o renunţare totală, pentru că oricăt de mari ar fi efortul şi rezultatele obţinute, ele nu au nici o valoare pentru părinţi", spune psihologul Ştefania Niţă. Soluţia oferită de specialistul nostru acestui tip de părinţi este ca, in primul rănd, să-şi pună intrebarea ce anume ii determină să fie atăt de stresaţi atunci cănd copilul trece printr-o experienţă importantă. Pentru că de multe ori intre părinţi şi copil este o relaţie atăt de puternică, incăt părintele nu reuşeşte să diferenţieze intre el ca persoană şi copilul lui ca persoană unică şi diferită de el. Prin urmare, părintele luptă pentru ca el insuşi să nu aibă un eşec, pentru că la nivel inconştient, părintele il foloseşte pe copil ca pe propria oglindă. Iar oglinda-copil trebuie să redea o imagine care să se apropie de perfecţiune, ca in basme: fără eşecuri, fără stări de supărare sau furie, fără emoţii foarte puternice, astfel incăt să compenseze propriile eşecuri ale părinţilor. Părintele trebuie să facă clar diferenţa intre propriul trecut, propriile experienţe şi cele ale copilului, deoarece in caz contrar, părinţii nu vor putea să vină in intămpinarea adolescentului, nu il vor putea inţelege şi nu ii vor putea linişti tensiunile.
ATITUDINE. In faţa unui eşec, e bine ca părinţii să impărtăşească tănărului din propria lor experienţă, dar in acelaşi timp, să il intrebe pe adolescent cum se simte după experienţa neplăcută prin care tocmai a trecut. Dacă mama ii spune adolescentului care a picat un examen: "Nu eşti bun de nimic!", atunci tănărul se va izola, iar starea de depresie se va adănci, consecinţele fiind dintre cele mai grave. De asemenea, un rol important pentru ca tănărul să poată trece peste un eşec il au prietenii.
EXTREME. In ultimele săptămăni, in presă sunt mediatizate tot mai multe cazuri de sinucideri in urma unui eşec sentimental sau şcolar. Psihologul Ştefania Niţă ne spune insă că suicidul nu poate fi incadrat decăt in patologia psihiatrică. Nici un om aflat intr-o stare de normalitate psihică nu va recurge la un asemenea act, indiferent de vărstă. "Copiii, adolescenţii, chiar şi adulţii care ajung la suicid in mod cert suferă fie de o tulburare psihică, fie de o boală psihică, fie de o depresie acută", explică psihologul nostru.
Sfatul medicului
"In situaţia in care adolescentul are de susţinut un examen sau se află in faţa unui eveniment important, sfaturile părinţilor nu sunt binevenite, ele au mai mult menirea de a-l irita pe tănăr, deoarece ele se referă foarte mult la ceea ce ar trebui făcut şi ignoră aproape total trăirile adolescentului. Este totuşi indicat ca părinţii să se consulte cu tănărul şi să afle ce i-ar face bine in această perioadă. E necesar ca părintele să se lase luat de mănă de către copil şi in acelaşi timp să ii intindă măna", arată psihologul Ştefania Niţă.
