Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pofta de dulciuri este naturală atăt la copii, căt şi la adulţi. Este insă o diferenţă foarte mare intre a avea poftă de ceva dulce şi a deveni devorator de dulciuri. Nu este nici o problemă dacă măncăm un pătrăţel de ciocolată, una-două bomboaneâ¦
Pofta de dulciuri este naturală atăt la copii, căt şi la adulţi. Este insă o diferenţă foarte mare intre a avea poftă de ceva dulce şi a deveni devorator de dulciuri. Nu este nici o problemă dacă măncăm un pătrăţel de ciocolată, una-două bomboane⦠Semnalul de alarmă este dat cănd devorăm zilnic o pungă de bomboane, o ciocolată şi mai bem şi un litru de băuturi carbogazoase. Toate acestea sunt foarte bogate in zahăr, cunoscut ca fiind "otrava dulce", care provoacă incet, dar sigur diabet, obezitate, ateroscleroză, boli coronariene, probleme stomatologice.
Cănd spunem zahăr trebuie să ne găndim că acesta se găseşte ascuns in numeroase alimente, nu numai in ciocolată, bomboane, biscuiţi sau băuturi carbogazoase. Zahăr luăm şi din păine, şi din snacksuri, şi din iaurturile cu fructe. Astfel, depăşim uşor cele 50-60 g zahăr permise zilnic, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Studii efectuate in SUA au arătat că dieta adulţilor americani ajunge să conţină in jur de 200 g zahăr zilnic, o cantitate uriaşă, care primejduieşte serios sănătatea.
Tendinţa de a consuma dulciuri in exces este una dintre manifestările stresului cronic, dar şi a unui stil de viaţă dezechilibrat. Foarte multe persoane spun că, atunci cănd trec printr-o stare depresivă, apelează la ciocolată, la bomboane pentru a-şi recăpăta starea de bunădispoziţie. "Dorinţa de a mănca dulciuri poate insă să fie semnul unor tulburări metabolice, care pot prevesti diabetul de tip II, boală de nutriţie severă. Dacă luăm o bomboană şi incă una, şi continuăm aşa, intrăm intr-un cerc vicios care inseamnă disfuncţii ale pancreasului, rezistenţă la glucoză, diabet de tip II, supraponderalitate, obezitate", semnalează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. La unele persoane, pofta de a consuma ceva dulce apare imediat ce s-au ridicat de la masă. Specialistul nostru spune care este cauza: "O masă bogată in produse cu index glicemic ridicat determină creşterea nivelului de insulină. In acest context, insulina neconsumată după masă induce această dorinţă de dulce".
Citește pe Antena3.ro
Copiii
Cei mai mari devoratori de dulciuri sunt copiii, dar nici părinţii sau bunicii nu se lasă mai prejos cănd vine vorba de o bombonică sau o bucăţică de tort. Totuşi, cănd discutăm despre cei mici, dacă li se permite aproape orice in privinţa sortimentelor de preparate pe care le pot consuma, lucrurile nu sunt deloc in regulă. Nutriţioniştii vorbesc despre necesitatea educării gusturilor de la cea mai mică vărstă. S-a demonstrat că atăt creierul sugarilor, căt şi al copiilor mici preferă dulcele altor gusturi. De multe ori, pentru a le face pe plac, părinţii acceptă capriciile copiilor, mai ales cănd ei vor cu insistenţă "ceva bun". Un asemenea comportament poate determina o dependenţă de dulciuri care se prelungeşte şi la maturitate, cănd in perioade de stres ne găsim liniştea in cutia cu bomboane.
Mămica şi tăticul uită că inainte de vărsta de 2 ani ciocolata este total nepotrivită, deoarece conţine cacao, ingredient extrem de greu de digerat, sursă de stări de agitaţie şi chiar de proastă dispoziţie.
Atac la dantură
Totodată, consumul exagerat de dulciuri contribuie la deteriorarea danturii celor mici. Dropsurile, dar şi alte dulciuri ronţăite de micii devoratori provoacă neplăceri dureroase, regăsite in cariile dentare. Dacă in cazul unui copil de vărstă mică părinţii sau bunicii sunt cei care ii permit să consume dulciuri in exces, lucrurile se schimbă cănd vine vorba despre adolescenţi. Foarte mulţi dintre aceştia mănăncă frecvent dulciuri şi snacksuri, fără ca părinţii să-i ţină sub control. Astfel, este creat "terenul" propice pentru apariţia cariilor dentare. "Un regim alimentar dezechilibrat, bogat in zaharuri, creşte riscul producerii de carii. Sunt dăunătoare dinţilor atăt zaharurile rafinate, căt şi zaharurile naturale, regăsite in anumite tipuri de fructe. Dulciurile sunt cu atăt mai dăunătoare pentru dinţi, cu căt sunt măncate mai des. Dulciurile trebuie măncate ca o gustare, nu ca un fel de măncare", arată dr Dana Caranovic, medic specialist stomatolog la Clinica 3D Bucureşti.
Alimentaţia echilibrată contribuie la menţinerea sănătăţii danturii noastre. Specialistul nostru recomandă evitarea produselor lipicioase, care aderă pe dinţi, conţin foarte mult zahăr şi sunt greu de indepărat. Un exemplu in acest sens fiind caramelele. De asemenea, este bine să folosim zahărul in cantităţi căt mai mici pentru indulcirea ceaiului sau a cafelei. Medicul stomatolog Dana Caranovic spune că, pentru o dantură sănătoasă, evitarea băuturilor răcoritoare carbogazoase, indulcite artificial, este benefică.
SUPLIMENTE CU CROM. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne sfătuieşte să luăm suplimente nutritive cu crom, atunci cănd avem poftă de ceva dulce imediat după masă. Cromul contribuie la transferul glucozei din sănge in celule şi este folosit in procesele energetice la sintetizarea zaharurilor. Persoanele care au deficit de crom in alimentaţie sunt mai expuse riscului de a face diabet de tip II, de a dezvolta rezistenţa la insulină, hipoglicemie sau hiperglicemie.
ANTISTRES. Există şi aspecte pozitive ale consumului de dulciuri. Creierului nostru ii place dulcele. Aşa se explică de ce persoanele stresate, care trec printr-o stare de indispoziţie, işi revin dacă mănăncă un pătrăţel de ciocolată sau o bomboană. Creierul incearcă să scape de presiunea stresului continuu şi puternic utilizănd alimente foarte dulci, el percepănd zaharurile ca pe o recompensă. De asemenea, cercetătorii de la Universitatea din Cincinnatti spun că dulciurile scad producerea hormonilor glucocorticoizi, care au legătură cu stresul, atăt cel de ordin psihologic, căt şi fizic.
Zahăr. In urmă cu căteva secole, cantitatea de zahăr pe care o consuma un adult se situa in jur de două kilograme pe an. Acum depăşeşte 50 kg pe cap de locuitor in ţările industrializate. Zahărul rafinat este o substanţă chimic pură, care este periculoasă in cantităţi mari. Un gram de zahăr conţine 4 calorii. Acestea sunt aşa-numitele "calorii oarbe", care consumă vitamine şi minerale pentru a fi arse. Valoarea nutritivă a zahărului rafinat este foarte limitată, nu conţine nici proteine, nici grăsimi, nici fibre alimentare.
