Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Medicul Sebastian Diaconescu, specialist recuperare la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti, explică cititorilor Jurnalului de sănătate afecţiunile coloanei vertebrale şi modul în care durerile cauzate de acestea pot fi calmate.
În cazul durerilor de spate, în perioada acută, se recomandă adoptarea unor posturi antalgice:
– Decubit dorsal, cu capul şi umerii ridicaţi pe o pernă, genunchii flectaţi (flexaţi) cu un sul sub ei şi picioarele sprijinite pe tălpi;
– Decubit lateral „în coş de puşcă”;
– Decubit dorsal, cu şoldurile şi genunchii în unghi de 90 de grade, şi gambele sprijinite de un scăunel sau o cutie.
Medicul precizează că aceste poziţii sunt doar recomandate. Dacă pacientul simte o reducere a durerii stând în orice altă postură, o poate adopta.
În perioada subacută, obiectivele sunt relaxarea musculaturii contracturate (muşchii nu funcţionează la capacitate normală) pentru a permite mobilizarea liberă a trunchiului şi asuplizarea trunchiului inferior prin exerciţii de remobilizare a coloanei vertebrale, basculări de bazin, întinderea musculaturii paravertebrale şi a muşchiului iliopsoas (care este extensor al coloanei lombare);
„Schemele de kinetoterapie aplicabile în perioada subacută au două obiective principale: continuarea asuplizării lombare şi tonifierea musculaturii slabe”, mai afirmă medicul consultat de Jurnalul de sănătate.
Asuplizarea se realizează prin:
a- bascularea pelvisului, pe care se pune accent;
b- întinderea flexorilor şoldului (care sunt muşchi ce lordozează coloana lombară şi retractura lor frecventă limitează coloana lombară);
c- întinderea muşchilor extensori lombari.
Trei obiective
Kinetoprofilaxia se bazează pe trei obiective:
1. Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei vertebrale şi a bazinului prin realizarea în permanenţă a ţinutei corijate, neutre, a coloanei lombare, indiferent de poziţia corpului sau de activităţile desfăşurate;
2. „Înzăvorarea” coloanei lombare, având ca scopuri blocarea în timpul efortului a segmentului afectat, menţinerea poziţiei neutre şi învăţarea mobilizării cu totul independente a membrelor faţă de trunchi;
3. Menţinerea forţei musculare (musculatura trunchiului inferior şi fesierii).
Este indicat să se efectueze o serie de exerciţii fizice pe care medicul Sebastian Diaconescu împreună cu profesor doctor Eugen Caracaş (foto), kinetoterapeut principal la Institutul Naţional de Medicină Fizică, Recuperare şi Balneoclimatologie, le recomandă cititorilor Jurnalului de sănătate.
Şcoala spatelui.
După trecerea completă sau parţială a tuturor suferinţelor lombosacrate, kinetoterapia trebuie să lase locul programului de kinetoprofilaxie secundară, de prevenire a recidivelor. Acest program poartă numele de „şcoala spatelui”.
Citește pe Antena3.ro
