Fara coloranti nocivi

GUSTARE ● De astazi vom minca snacks-uri mai sanatoase
Uniunea Europeana (UE) ia masuri drastice in ceea ce priveste siguranta alimentara si interzice tot mai multi aditivi care ne pot maltrata organismul. Ultimul act normativ a fost dat in urma cu citeva zile si ar trebui sa ii puna pe ginduri pe producatori si pe consumatori. 

GUSTARE ● De astăzi vom mînca snacks-uri mai sănătoase
Uniunea Europeană (UE) ia măsuri drastice în ceea ce priveşte siguranţa alimentară şi interzice tot mai mulţi aditivi care ne pot maltrata organismul. Ultimul act normativ a fost dat în urmă cu cîteva zile şi ar trebui să îi pună pe gînduri pe producători şi pe consumatori.  

Parlamentul European (PE) a dat o lege prin care îi obligă pe producătorii din industria snacksurilor şi a panificaţiei să afişeze pe etichetele produselor cu exactitate ce aditivi conţin acestea, potrivit informaţiilor furnizate de Sistemul rapid de Alertă pentru Produse Alimentare şi Hrană pentru Animale (RASFF). Actul normativ vizează în special şase E-uri:  tartrazină (E 102), galbenul de chinolină (E 104), galben portocaliu (E 110), azorubina (E 122), roşul ponceau (E 124) şi roşu allura (E 129). Astfel, producătorii vor trebui să specifice pe alimentele care conţin aceşti aditivi că "pot avea efecte adverse asupra activităţii şi atenţiei copiilor". De asemenea, tot conform noului regulament, galbenul portocaliu (E 110) va trebui utilizat de producători în cantităţi limitate, iar albastrul briliant (E 133) şi roşu allura (E 129) vor fi interzise în snacksuri şi produse de panificaţie pe teritoriul UE.

DATA-LIMITĂ. Companiile producătoare au la dispoziţie 18 luni pentru a se conforma cu noua lege, care va intra în vigoare în statele membre ale UE în cel mult patru săptămîni. Un număr considerabil de companii, printre care Cadbury sau Nestle, deja au dat asigurări că vor înlătura toţi coloranţii artificiali din produsele lor. În Marea Britanie, un control realizat de UE a scos în evidenţă un conţinut mult prea mare de galben de chinolină (E 110) în snacksurile cu brînză, ceea ce a tras un semnal foarte mare de alarmă.

ADITIVII ÎN CAUZĂ. Tartrazina E 102 poate avea efecte extrem de nocive asupra organismului, ea fiind vinovată de apariţia alergiilor la persoanele care reacţionează alergic la aspirină (salicilaţi) sau la cele astmatice. Dacă este consumată de copii, le poate dăuna, întrucît provoacă astm, rinită, urticarie. De asemenea, este incriminată de apariţia sindromului de hiperactivitate (ADHD), putînd altera percepţia şi comportamentul producînd stări de confuzie. Printre efectele negative ale acestui aditiv se numără şi apariţia unor tumori tiroidiene şi interferarea cu enzimele digestive. În industria alimentară se găseşte într-o gamă largă de produse alimentare, ca băuturile nealcoolice şi alcoolice, fructele şi legumele confiate, ornamente şi învelişuri, produse de cofetărie, produse fine de brutărie, croasant, biscuiţi, prăjituri, brînză topită aromată, sosuri, muştar, icre de peşte, suplimente alimentare, supe, vinuri, spumante etc. Doza zilnică admisă este de 7,5 mg/ kg corp. Specialiştii ne recomandă să nu o depăşim dacă nu vrem să avem probleme de sănătate. Galbenul de chinolină este şi el un aditiv pe care este bine să îl evitaţi, întrucît poate determina apariţia sindromului ADHD. De asemenea, este interzis persoanelor care au sensibilitate la aspirină. Nici acesta nu trebuie consumat frecvent. Un alt aditiv vizat de UE este azorubina. Acesta, de asemenea, poate provoca reacţii adverse persoanelor astmatice şi la cele alergice la aspirină (salicitaţi), reacţie care poate apărea şi în urma consumului de roşu ponceau. Ca şi celelalte două menţionate mai sus, poate provoca apariţia sindromului ADHD. Printre celelalte reacţii adverse se numără faptul că poate fi cancerigen, provoacă urticarie şi edem. În industria alimentară se regăseşte în aceleaşi tipuri de alimente în care putem identifica şi tartrazina. Doza zilnică admisă din aditivul alimentar roşu ponceau este de 4 mg/ kg corp. Specialiştii nu recomandă consumul acestuia. Colorantul roşu allura, de asemenea, poate provoca sindromul ADHD. Acesta nu este suficient evaluat toxicologic. Printre efectele adverse ale E-ului se numără alergiile, dar şi faptul că este potenţial cancerigen. Ca şi în cazul celorlalte enumerate mai sus, consumul lui nu este recomandat.

Cum e în România

Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, susţine că legea vine exact într-un moment în care aveam nevoie de un act normativ care să îi oblige pe producători să renunţe la a ne mai intoxica cu tot felul cu aditivi care de care mai nocivi. Printre cele mai importante repercusiuni pe care legea aceasta le va avea sînt dispariţia sindromului de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD), dar şi bolile cardiovasculare sau cancerele. Specialistul nostru consideră că prin această lege producătorii nu vor mai avea nici o scuză să nu renunţe la a mai utiliza aditivii, însă nu este convins că aceştia vor respecta noile reglementări dictate de PE. Totodată, aceste acte normative sînt binevenite pentru a-i face atît pe producători, cît şi pe consumatori să conştientizeze pericolul la care se expun în urma consumului excesiv din aceste tipuri de alimente şi să aplece urechile bine la semnalele de alarmă pe care presa şi oamenii de ştiinţă le trag.