Fara conservanti

TEHNOLOGIE ● Forurile internationale aproba folosirea radiatiilor ionizante
Radiatiile ionizante sint utilizate de mult in industrie, ele putind fi de natura electromagnetica si corpusculara. Cele de natura electromagnetica (fotonii) sint caracterizate prin energie. In aceasta categorie intra radiatiile gama, infrarosii si ultraviolete.

TEHNOLOGIE ● Forurile internaţionale aprobă folosirea radiaţiilor ionizante
Radiaţiile ionizante sînt utilizate de mult în industrie, ele putînd fi de natură electromagnetică şi corpusculară. Cele de natură electromagnetică (fotonii) sînt caracterizate prin energie. În această categorie intră radiaţiile gama, infraroşii şi ultraviolete.


Iradierea, ca procedeu fizic de tratare a alimentelor, poate fi comparată cu alte procedee fizice (tratare termică, refrigerare, congelare). Singura caracteristică a iradierii este tipul de energie utilizat. Comitetul Internaţional pentru Iradierea Alimentelor (ICGFA) recomandă ca iradierea să se facă respectînd Codul de Practici pentru Iradiere (GPI), considerînd că la doze mai mici sau egale cu 500 krad produsele sînt apte pentru consum uman.

Radiaţiile ionizante sînt utilizate în proporţie de 30% pentru sterilizarea produselor medicale şi în proporţie de 20% pentru tratamentul produselor alimentare. Introducerea tehnicii de iradiere în agricultură şi industria alimentară vizează în principal eliminarea microorganismelor (împiedicarea reproducţiei şi distrugere) care provoacă degradarea produselor agricole. FAO estimează că peste 25% din producţia mondială de alimente se pierde după recoltare din cauza atacului dăunătorilor, a microorganismelor, a rozătoarelor. Se apreciază că prin iradierea alimentelor se obţine şi o ameliorare a salubrităţii acestora, putînd fi contaminate cu germeni patogeni sau toxicogeni. De asemenea, metoda este utilizată pentru prelungirea duratei de conservare a produselor agricole (cereale, legume), respectiv a produselor alimentare prelucrate tehnologic (inhibarea germinării, întîrzierea maturării fructelor şi legumelor postrecoltare, radiopasteurizarea şi radiosterilizarea alimentelor).

AVANTAJE. La mijlocul anilor ’80, brînza Camembert din Franţa, obţinută tradiţional din lapte nepasteurizat, nu primeşte avizul FDA – USA pentru import din cauza parametrilor microbiologici peste limitele maxime admise de legislaţia în vigoare. La acea dată, rapoartele autorităţilor pentru sănătate publică din Franţa atrăgeau atenţia asupra deceselor neonatale asociate toxiinfecţiei cu Listeria Monocytogenes. Ideea schimbării tehnologiei de fabricaţie prin procesarea laptelui pasteurizat a fost întîmpinată cu mari rezerve de procesatori, pentru că acest lucru conducea la modificări considerabile ale aromei şi consistenţei brînzei Camembert şi de aceea nici nu a fost acceptată.

Cercetătorii francezi au studiat timp de doi ani efectul procesării laptelui prin iradiere. Studiile de marketing efectuate pe produsul etichetat cu simbolul Radaperta au relevat creşteri ale vînzărilor cu 25%. În 1994, Patrick Boisseu publică în Food Technology un raport cu privire la caracteristicile organoleptice ale brînzei Camembert din lapte iradiat, semnalînd că nu au fost detectate modificări ale aromei şi consistenţei şi că asociaţia producătorilor de brînzeturi din Franţa a construit în Normandia o instalaţie de iradiere a laptelui.

Studiile au arătat că eficienţa distrugerii microflorei de contaminare face ca aceste produse să fie compatibile cu sistemele de management ale siguranţei alimentului HACCP şi mai ales că nu induce modificări senzoriale (aromă, culoare).

Eficacitate

Aspectele bacteriologice şi senzoriale ale condimentelor, plantelor condimentare şi legumelor condimentare stipulate în standardele internaţionale precum Codex Alimentarius şi revendicate de procesatorii care operează cu HACCP sau cu standardele internaţionale ISO nu sînt modificate prin această metodă. Iradierea condimentelor, a plantelor şi legumelor condimentare nu ridică probleme de sănătate nici pentru consumator, în timp ce conservarea cu dezinfectanţii gazoşi menţionaţi mai sus au potenţial carcinogen prin inhalare şi din cauza substanţelor toxice reziduale produse.