Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ne aflăm tot în universul gândurilor şi despicăm firul în patru pentru a descoperi noi taine ale puterii acestora.
Ne aflăm tot în universul gândurilor şi despicăm firul în patru pentru a descoperi noi taine ale puterii acestora.
Voinţa este regina puterilor minţii. O dată ce ea se manifestă, este prezentă puterea raţiunii, a memoriei, a înţelegerii, a conversaţiei, a discriminării, a deducţiei… Un gând susţinut de o voinţă puternică face minuni, dar, atenţie, şi voinţa poate slăbi din cauza viciilor, a plăcerilor. Însă, dacă reuşim să renunţăm la ele, se instalează în noi o pace nebănuită care face să crească puterea voinţei. Numărul dorinţelor stăpânite reprezintă factorul de creştere a acestei puteri, care în ultimă instanţă duce la trăirea extazului.
Citește pe Antena3.ro
Câteva minute
În general, oamenii nu ştiu ce înseamnă o gândire corectă. Gânditori adevăraţi sunt foarte puţini în lume. Un om normal gândeşte în timpul unei zile doar câteva minute, restul fiind automatisme. În zilele când programul este diferit de cel normal, cheltuiala energetică pentru adaptare este foarte mare, ceea ce duce la o stare de oboseală accentuată.
Trăim într-o lume a sugestiilor care duce la o modificare permanentă, inconştientă a caracterului uman. Absorbim zilnic sugestiile celor cu care intrăm în contact, pe care apoi le punem în practică. Hainele pe care le îmbrăcăm, comportamentul, mâncarea preferată, toate sunt rezultatul sugestiilor. Aici, o mare importanţă are mass-media, care ne influenţează conştient sau inconştient alegerile prin intermediul reclamelor.
Exemplul următor confirmă acest lucru. Conducerea unei mari firme producătoare de băuturi răcoritoare, din considerente economice, a redus fondurile alocate publicităţii pentru o perioadă de un an. Bilanţul a arătat că încasările au scăzut la jumătate faţă de anul anterior. Apoi au ales să asocieze cu acea băutură imaginea unei vedete şi au constatat că încasările au crescut, ajungând să se dubleze.
Există grupuri de oameni care concep programe speciale, bine puse la punct pentru a influenţa mase întregi de oameni. Din această cauză este bine ca micile alegeri zilnice să fie făcute astfel încât să ne ducă la marile realizări dorite.
Gândirea este de mai multe tipuri: simbolică, instinctivă, impulsivă şi obişnuită. Tot ce se exprimă în cuvinte aparţine gândirii de tip simbolic. Instinctele sunt mai puternice decât simbolurile. Gândurile cu privire la corpul uman, la hrană, băutură etc. sunt create de puterea obişnuinţei. Gândirea simbolică este mai uşor de stăpânit decât cea instinctivă sau intuitivă.
Mintea unui om obişnuit este ocupată simultan de câteva tipuri de gânduri despre afaceri, casă, birou, corp, mâncare, băutură, dar şi ură, răzbunare etc. Dacă ignorăm gândurile rele şi le înlocuim cu altele pozitive, se poate elimina gândirea negativă, puterea gândurilor rele va scădea şi lupta pentru a scăpa de ele va fi foarte uşoară. Astfel, se pot înlocui grijile şi frământările cu starea de bine, tulburările psihicului stresat cu luciditatea, o gândire leneşă cu iniţiativa şi eficienţa etc. Oamenii nu ştiu să găsească fericirea pentru că nu se cunosc pe ei înşişi. Un om poate fi aşa cum crede el că este, aşa cum îl văd cei din jur şi aşa cum este în realitate. Dacă el se evaluează corect, adică aşa cum este în realitate, atunci cei din jur îl văd la fel şi îl plasează corect în societate, acţiunile lui având rezultate bune care îl vor face să fie fericit în viaţă. Dacă autoevaluarea este eronată va fi plasat între cum este în realitate şi cum îl văd cei din jur, astfel acea persoană nu va fi niciodată fericită.
Însă fericirea nu are aceleaşi coordonate pentru toţi, fiecare om având propriile condiţii în care se simte fericit. Nu oricine se simte fericit dacă este numit într-o funcţie înaltă,
într-un domeniu cu totul diferit faţă de cel în care este pregătit. Cum ar fi să-i spunem unui muncitor care iese din schimbul de noapte că de mâine va fi director de bancă? Ar fi debusolat şi poate chiar panicat.
Principii
Dacă cineva doreşte să-şi depăşească condiţia socială, pe lângă pregătirea profesională, trebuie să-şi dezvolte latura spirituală. Acest lucru se face prin stăpânirea propriilor gânduri, ceea ce se poate realiza ţinând cont de câteva principii:
– practicarea unor exerciţii de concentrare despre care am amintit anterior;
– eliminarea din minte a vibraţiilor (gândurilor, acţiunilor) negative şi înlocuirea lor cu cele benefice;
– evitarea gândurilor ce duc la vicii sau degradare fizică şi psihică;
– rarefierea numărului de gânduri prin eliminarea celor nefolositoare, cu această ocazie crescând puterea celorlalte. Dar atenţie că gândurile de care dorim să scăpăm vor încerca să revină pentru a supravieţui, vor încerca să se agaţe de orice, la fel ca un om care este gata să se înece;
– aplicarea metodei lui Napoleon. El spunea că, “atunci când vreau să mă gândesc la lucruri plăcute, închid toate sertarele minţii mele ce conţin lucruri neplăcute. Dacă vreau să dorm, închid orice sertar al minţii mele”;
– când se formează în minte un gând negativ, el nu trebuie păstrat, pentru că “dacă-i dai un deget, îţi ia toată mâna”;
– evidenţierea valorii spirituale. Societatea pedepseşte corpul fizic al individului pentru încălcarea legilor ei, însă divinitatea îl judecă după toate păcatele minţii;
– autoperfecţionarea prin aplicarea filosofiilor tradiţionale orientale. Adevărata yoga urmăreşte dezvoltarea integrală a tuturor facultăţilor umane pe o cale raţională. Ea se bazează pe principii etice şi morale pentru eradicarea viciilor şi dezvoltarea virtuţilor. Primul pas se face către disciplinarea naturii lăuntrice, formând un caracter curat şi ferm, practicând zilnic exerciţii fizice şi psihice. Se înlocuiesc astfel vechile obiceiuri cu altele, în concordanţă cu legile armoniei universale. Dar, atenţie, că yoga civilizaţiei asiatice este deosebită de cea a civilizaţiei europene;
– evitarea gândurilor ce privesc defectele altora. Mintea este concepută astfel încât devine una cu obiceiurile la care se gândeşte intens, cel puţin în perioada declanşării acestor gânduri. De exemplu, gândul la viciile şi defectele altora ne impregnează şi ne scufundă în ele. Binele trebuie pus înaintea răului;
– ultimul gând înaintea morţii determină următoarea reîncarnare. În învăţăturile orientale scrie că ultimul gând al omului îi guvernează destinul viitor.
Este important de reţinut că omul este şi devine ceea ce gândeşte. Transcendenţa gândurilor este foarte importantă. Gândirea produce ataşament, aceasta naşte dorinţă, din dorinţă derivă fie starea de bine prin realizarea dorinţei, fie frustrarea prin nerealizarea ei. Dorinţele inofensive se amplifică prin puterea gândului, devenind devastatoare, de nesuportat. Orice preţ pare atunci prea mic pentru a le satisface.
Caracterul omului nu este înnăscut, el se formează. Prin caracter se capătă putere şi influenţă, care vor aduce prieteni şi sprijin, fiind o cale spre bogăţie, onoare, succes şi fericire. Caracterul este determinant în obţinerea victoriei sau înfrângerii, a succesului sau a eşecului. Micile amabilităţi, micile acte binevoitoare, un zâmbet, consideraţie, toate dau personalităţii un farmec unic. Caracterul puternic este format de o gândire fermă şi mobilă.
METODE. Există metode care, cu timpul, duc la mărirea puterii de concentrare, metode care sunt la îndemâna oricui. Un exemplu este privirea detaliilor dintr-o imagine în scopul de a reţine cât mai multe dintre acestea. Apoi, trebuie să se reprezinte mintal, cât mai aproape de realitate, întreaga imagine. Un alt exemplu este refugierea într-un loc liniştit, departe de vacarmul cotidian, unde să se facă analiza realizărilor de până atunci şi să se stabilească strategiile pentru îndeplinirea dorinţelor prezente.
PUTEREA ŞI BOGAŢIA. Omenirea se îndepărtează treptat de legea divină, considerând puterea şi bogăţia stăpânele lumii. Nimic lumesc nu valorează dacă nu este susţinut de caracter. Să învăţăm să mânuim puterea cuvintelor. Gândul şi acţiunea sunt interdependente. Nu putem vorbi de minte în afara gândului, căci ansamblul gândurilor formează mintea. Cuvintele sunt expresia exterioară a gândurilor. Acţiunile sunt actele minţii şi nu ale trupului. Cu cât sunt mai puţine gânduri, cu atât este mai mare puterea mintală şi de concentrare.
STRESUL ŞI BOLILE. Un om de afaceri este mai stresat de societate decât un filosof, iar stresul este factor determinant al multor boli. Viaţa are trei aspecte: fizic, mintal şi spiritual. Omul se ataşează, de obicei, de cel fizic, nedând importanţa cuvenită celorlalte două, care, de fapt, ne fac să evoluăm. Trebuie să participăm la construirea unei noi civilizaţii, conştienţi de importanţa acestui fapt, prin generarea gândurilor benefice, care vor aduce pacea mintală şi fizică. Nu sunt vorbe mari, dar pot duce la fapte mari pentru a ne salva civilizaţia de la pieire.
