Grăsimile vizibile şi invizibile pe care le consumăm

Grăsimile alimentare sunt substanţe indispensabile vieţii, definite ca fiind un grup vast de compuşi care compun ţesuturile adipoase, in general solubili in solvenţi organici, dar foarte puţin sau deloc solubili in apă".

Grăsimile alimentare sunt substanţe indispensabile vieţii, definite ca fiind un grup vast de compuşi care compun ţesuturile adipoase, in general solubili in solvenţi organici, dar foarte puţin sau deloc solubili in apă".

 Acestea au funcţionalitate multiplă: nutriţională (furnizează acizi graşi esenţiali pentru organismul uman - linoleic, linolenic, arahidonic - , sunt surse concentrate de energie - 9,1 Kcal/g sau 37,7 kJ - , sunt mediu pentru transportul/depozitarea vitaminelor liposolubile - A, D, E, K - , sunt precursori ai prostaglandinelor, hormoni esenţiali pentru organism), senzorială (formatori de structură in unele produse, formatori de textură, amelioratori ai palatabilităţii, furnizori de aromă şi mediu pentru compuşii hidrofobici) şi tehnologică. Organismul uman este capabil să sintetizeze acizii graşi saturaţi şi pe cel oleic, insă nu poate forma acizi graşi cu mai multe duble legături: linoleic, linolenic şi arahidonic. Fiind tributar aportului exogen alimentar, aceşti acizi graşi se mai numesc şi esenţiali (AGE).


COLESTEROLUL. Diversitatea tulburărilor provocate de carenţa in alimentaţie a AGE demonstrează că ei participă la mai multe procese metabolice. Numeroase cercetări au demonstrat că AGE măresc capacitatea de eliminare a colesterolului din organism prin transformarea lui in compuşi labili, uşor solubili. Această acţiune a acizilor graşi polinesaturaţi are importanţă deosebită in profilaxia aterosclerozei, deoarece previne depunerea colesterolului pe pereţii vaselor sangvine şi intervine in normalizarea funcţiilor acestora.


Grăsimile vizibile sunt uşor de detectat in alimente: grăsimea din carne, din unt, margarină, untură, os‚nză şi grăsimile pentru gătit şi uleiurile. Grăsimile invizibile sunt constituente ale alimentelor, şi ele pot fi detectate cu dificultate: ţesutul adipos care inveleşte fibrele musculare din carne, gălbenuşul de ou, nucile, alunele, arahidele, seminţele de floarea-soarelui, seminţele de dovleac, fructele uleioase, produsele de patiserie, checurile, biscuiţii, alimentele prăjite.


NECESAR. Organismul işi poate adapta majoritatea acizilor graşi propriilor nevoi. Specia umană produce anumiţi acizi graşi esenţiali plecănd de la acidul linoleic şi acidul linolenic in laptele mamar. Acesta este raţiunea pentru care alăptarea se consideră cea mai bună formă de hrănire a nou-născutului. Un efect hipocolesterolemiant spectaculos il au acizii graşi omega-3, EPA (acid eicosapentaenoic) şi DHE (acid docosaheptaenoic) prezenţi in cantităţi mari in uleiul de peşte, care insă necesită un aport corespunzător de antioxidanţi, in special de vitamina E.