Migdale, nuci, ciocolată neagră, dar şi spanac, cereale integrale... Sînt alimente care conţin magneziu, un oligoelement fundamental pentru sănătatea oaselor, muşchilor, dar şi a principalelor organe. De asemenea, magneziul este recomandat persoanelor stresate.
Migdale, nuci, ciocolată neagră, dar şi spanac, cereale integrale... Sînt alimente care conţin magneziu, un oligoelement fundamental pentru sănătatea oaselor, muşchilor, dar şi a principalelor organe. De asemenea, magneziul este recomandat persoanelor stresate.
Magneziul este prezent în aproape toate celulele
organismului nostru. El este implicat în peste 300 de reacţii enzimatice la
nivel celular. Corpul nostru are aproximativ 25 de grame de magneziu: 60% este
stocat în os, procent care trebuie menţinut pentru a proteja structura osului.
Restul de magneziu este folosit de muşchi, aici el contribuind la
decontractarea musculară, de creier şi în alte organe cheie cum ar fi inima,
ficatul sau rinichii. Magneziul asigură transmiterea influxului nervos,
producerea de proteine şi controlul ritmului cardiac. De asemenea, magneziul
calmează tulburările de tranzit intestinal, ceea ce explică faptul că este
administrat în cazul sugarilor suferinzi de constipaţie.
Necesarul de magneziu este diferit în funcţie de vîrstă şi sex. În medie, adulţilor li se recomandă aproximativ 350 mg de magneziu zilnic. În cazul femeilor însărcinate, al celor care alăptează, al persoanelor în vîrstă şi al celor care au activitate fizică intensă creşte necesarul de magneziu. Trebuie reţinut că o parte din magneziu este eliminat prin transpiraţie. Astfel, persoanele predispuse la hiperhidroză (transpiră foarte mult) au nevoie de un supliment de magneziu.
CARENŢE. Cele mai
expuse carenţei de magneziu sînt persoanele care au făcut o pasiune pentru
dietele de slăbit. De teama de a nu se îngrăşa, acestea nu mai mănîncă pîine,
fructe uscate, ciocolată, cereale. Au o alimentaţie dezechilibrată în care
pondrea o au produsele rafinate. Lipsă de magneziu au şi persoanele care fac
abuz de alcool şi cele stresate. Principalele semne ale deficienţei de magneziu
sînt: oboseală persistentă, stres, creşterea valorilor tensiunii arteriale. În
unele cazuri, acestor simptome li se adaugă insomnia, crampe şi chiar palpitaţii
cardiace. Dimpotrivă, excesul de magneziu poate provoca tulburări intestinale.
Organismul nostru nu îşi face rezerve de magneziu, motiv pentru care ele
trebuie refăcute prin aport zilnic. Cea mai bună sursă o reprezintă alimentele.
Majoritatea vegetalelor conţin magneziu, în top plasîndu-se migdalele, nucile,
cacaoa. Cerelele neprelucrate industrial, legumele şi fructele uscate sînt
surse bune de magneziu. Trebuie să luăm în calcul şi unele ape minerale care
conţin magneziu. Potrivit nutriţioniştilor, zilnic trebuie să mîncăm, evident în
cantităţi rezonabile, cereale integrale, pîine din făină integrală, 4-5 legume şi
fructe şi să bem apă minerală. O dată pe săptămînă, se recomandă legume şi
fructe uscate, iar de două ori pe săptămînă ciocolată neagră.
Surse
Aliment Magneziu
2 felii de pîine integrală 32 mg
1 porţie de orez complet 54 mg
1 porţie de linte 64 mg
1 porţie de spanac (200 g) 92 mg
1 banană 45 mg
5-6 prune 20 mg
30-40g migdale 90 mg
30 g ciocolată neagră 34 mg
Aport
Vîrsta Cantitate
1 şi 3 ani 80 mg
4 şi 6 ani 130 mg
6 şi 9 ani 200 mg
10 şi 12 ani 280 mg
13-16 ani 370-410 mg
16-19 ani 370 mg
Bărbaţi adulţi 420 mg
Femei adulte 360 mg
Gravide (trim.3) 400 mg
Femei care alăptează 390 mg
Bărbaţi peste 65 de ani 420 mg
Femei peste 55 de ani 360 mg
Persoane peste 75 de ani 400 mg