Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jumătate din populaţia Statelor Unite ale Americii este diagnosticată cu o tulburare psihică şi aproape un sfert dintre americani (67,5 milioane) a luat antidepresive pînă în prezent. 200 de milioane de reţete sînt prescrise anual în SUA pentru tratamentul depresiei şi anxietăţii. Aceste statistici alarmante au stîrnit controverse, unii specialişti fiind de părere că în multe cazuri se prescriu inutil medicamente, pentru probleme care nu ar trebui catalogate ca tulburări psihice. Alţi specialişti susţin însă că numărul pacienţilor cu boli psihice este mult mai mare decît arată statisticile.
Jumătate din populaţia Statelor Unite ale Americii este diagnosticată cu o tulburare psihică şi aproape un sfert dintre americani (67,5 milioane) a luat antidepresive pînă în prezent. 200 de milioane de reţete sînt prescrise anual în SUA pentru tratamentul depresiei şi anxietăţii. Aceste statistici alarmante au stîrnit controverse, unii specialişti fiind de părere că în multe cazuri se prescriu inutil medicamente, pentru probleme care nu ar trebui catalogate ca tulburări psihice. Alţi specialişti susţin însă că numărul pacienţilor cu boli psihice este mult mai mare decît arată statisticile.
Noi tulburări psihice
Pentru a pune capăt acestei dispute, am încercat să aflu de ce numărul tulburărilor psihice a crescut atît de mult în ultimele decade. În 1980, “Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale”, considerat în SUA Biblia psihiatriei, a adăugat 112 noi tulburări psihice în cea de-a treia sa ediţie. Alte 58 de tulburări au apărut în a patra ediţie a acestui manual, publicată în 1994. Analizînd sute de memorii, lucrări şi dezbateri din perioada 1973-1979, am constatat că întreg procesul de includere a noi tulburări în categoria “psihice” a fost haotic, aşa cum l-au descris de altfel şi participanţii. Cercetările prezentate atunci erau insuficiente, inconsistente şi ambigue, iar studiile de caz includeau deseori un singur pacient, evaluat numai de specialistul care observase tulburarea psihică. Experţii susţineau recunoaşterea unor boli îndoielnice, care aveau manifestări precum simpla nemulţumire cu privire la impozite, la vreme sau la rezultatele sportive ale echipei preferate. În acest mod, temeri obişnuite au ajuns să fie catalogate şi tratate ca tulburări psihice.
Medicaţia excesivă ar putea fi însă prevenită dacă bolile psihice cronice ar fi bine delimitate de tulburările uşoare. În caz contrar, apatia, dependenţa de cumpărături sau utilizarea excesivă a calculatorului ar putea fi incluse în următoarea ediţie a manualului de psihiatrie. Iar dacă acest lucru se va întîmpla, s-ar putea crea şi medicamente pentru ele. Raţiunea trebuie să triumfe: dacă toţi oamenii sînt bolnavi psihic, atunci nimeni nu este! Traducere: Oana Antonescu
Boala deceniului. Fobia socială a fost una dintre tulburările anxioase identificate în 1980. Pînă în anii ’90, ea a devenit boala deceniului, iar experţii semnalau că unul din cinci americani are fobie socială. Însă simptomele descrise atunci erau atît de evazive, încît orice om putea fi diagnosticat cu această tulburare. Stări normale se află pe lista simptomelor: teama de a mînca singur în restaurant, de a folosi toaletele publice, de a vorbi în public. Pînă în anul 2000, fobia socială a ajuns pe locul al treilea în topul tulburărilor psihice, după depresie şi alcoolism.
MANUAL. Vîndut în peste un milion de exemplare, “Manualul american de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale” este o lucrare de referinţă pentru specialiştii psihiatri din lumea întreagă. Afecţiunile din cuprinsul acestui manual sînt deseori invocate în tribunale, în apărarea inculpaţilor.
