x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Mancarea ne poate otravi

Mancarea ne poate otravi

00 0000   •   00:00

Pentru a ne mentine starea de sanatate, avem nevoie de alimente care sa contina cele trei categorii de macronutrienti: proteine de origine vegetala si animala, carbohidrati si lipide. In plus, organismul nostru mai are nevoie de vitamine si minerale. Pe toate le luam din alimentele pe care le consumam. Dar pentru a ne asigura necesarul zilnic din toate aceste substante, avem nevoie de o dieta foarte diversificata. Carne, legume, fructe, dulciuri... de toate avem nevoie pentru a ne mentine starea de sanatate.

ECHILIBRUL PH

Sangele, vinul, sucul gastric si orice substanta poate fi calificata din punct de vedere chimic drept alcalina sau acida. Aciditatea si alcalinitatea sunt masurate in pH (proportii de hidrogen). pH-ul atinge valori de la 0 la 17. De la 0 la 7 este mediul acid, iar de la 7 la 14 este mediul alcalin. Valoarea neutra este 7, iar valoarea normala pe care trebuie sa o atinga mediul nostru intern (sangele si limfa) este neutra, usor alcalina: intre 7,3 si 7,4. In functie de influenta pe care o exercita asupra mediului intern dupa ce au fost digerate, alimentele pe care le consumam sunt percepute si ele ca alcaline sau acidogene. Produsele alcaline au avantajul ca se pot elimina usor din corp, fara sa ne afecteze sanatatea. Exista insa si alimente, cele acide, pe care sistemul circulator si sistemul limfatic le elimina foarte greu sau raman blocate in organe si tesuturi. "Nivelul pH-ului trebuie pastrat foarte riguros, pentru ca un mediu acid afecteaza toate procesele care au loc in organism. Iar pH-ul nu poate fi mentinut decat printr-o alimentatie corecta", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

ALIMENTE ACIDOGENE

Exista un numar mare de alimente acidogene, care scad pH-ul. Nu putem recunoaste aceste produse dupa gustul pe care il au. Daca simtim ca un aliment este acid, nu inseamna ca dupa digestie va avea un efect acid asupra mediului intern. Citricele, de exemplu, sunt acide, dar dupa ce au fost digerate au un efect alcalin asupra mediului intern. Nu sunt acidogene, ci din contra, alcaline. Lamaile, portocalele scad aciditatea mediului intern. Produsele de origine animala au un efect acid asupra organismului din cauza proteinelor pe care le contin. Unele grasimi au de asemenea efect acidifiant asupra mediului intern. PH-ul devine acid in special cand facem exces de grasimi animale, saturate. Si in alimentele "moderne" se gasesc elemente acidogene. "Foarte multe bauturi carbogazoase (de tip cola) contin acizi fosforici, care consumati in cantitati mari, de peste doi litri zilnic, au asftel de efecte asupra mediului intern", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. O alta categorie de alimente acidogene sunt carbohidratii rafinati, prelucrati in exces, de genul zaharozei (zahar) sau glucozei.

ALIMENTE ALCALINE

Organismul nostru incearca echilibrarea pH-ului prin intermediul calciului. Persoanele care au lipsa de calciu, care sufera de osteoporoza, sunt primele afectate de aciditatea mediului intern. Pentru a ajuta organismul, putem lupta cu aceste alimente acidogene prin intermediul produselor alcaline, care combat aciditatea. Vegetalele (legumele si fructele) si sucurile preparate din ele se inscriu in aceasta categorie. De aceea, pentru a ne mentine necesarul zilnic de macronutrienti, este foarte important sa consumam deopotriva produse vegetale si animale.

DEZECHILIBRE

Cu cat aciditatea mediului nostru intern este mai scazuta, cu atat mai acide vor deveni si tesuturile corpului, favorizand atacurile microbilor, virusurilor si bacteriilor. PH-ul acid face organismul nostru vulnerabil. Lipsa calciului, care lupta cu pH-ul acid, face ca primele semne de boala sa apara la nivelul sistemului osos si dentar. Cu cat mai acid este pH-ul, cu atat influenteaza mai puternic organismul, dand dezechilibre care antreneaza un numar mare de boli. "Tulburari majore apar in tot organismul: boli renale, cardiovasculare, neurologice, performante cognitive scazute, imbatranirea precoce, cancere", avertizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Nu putem elimina din alimentatie produsele acidogene, pentru ca organismul are nevoie de ele in egala masura ca si de fructe. Un regim vegetarian ne priveaza de proteine de origine animala si ne limiteaza aportul de fier si de vitamina B12. Dar putem sa ne mentinem o dieta echilibrata, fara exces de proteine animale, de grasimi sau carbohidrati rafinati. Consumand deopotriva alimente alcaline si acidogene, vom putea mentine un pH echilibrat al mediului nostru intern.

ACIDITATE GASTRICA

Inainte de a intra in sange, alimentele intra in mediul extern. Produsele acidogene afecteaza tractul digestiv. Asa se face ca unele dintre cele mai comune semne ale pH-ului acid din organism se fac simtite in stomac. Multe persoane acuza arsuri dupa o masa foarte bogata in grasimi, cu multe alimente prajite. Simptomele pot continua cu senzatie de greata, gust acru si cu reflux gastroesofagian. Pregatirea alimentelor in grasimi produce hiperaciditate gastrica, stimuland secretia de suc gastric de catre mucoasa stomacului. Prin urmare, si acidifierea mediului extern este periculoasa pentru organism.

GRASIMI ASCUNSE. "Multe persoane se simt in siguranta stiind ca nu consuma slanina, untura sau grasime de porc. Grasimea nu inseamna insa numai ceea ce este vizibil. Ea poate fi ascunsa in muschi", avertizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Grasimile sunt ascunse si in alte alimente, precum produsele de patiserie. Foitajele pot contine pana la 40-50% grasimi, la fel si cartofii prajiti, care absorb grasimea din uleiul in care sunt preparati.

GRASIMI BUNE. Nu toate grasimile sunt acidifiante pentru organism. Exista si grasimi bune, care sunt indispensabile metabolismului. Este cazul acizilor grasi esentiali: acizii grasi omega-3 care se gasesc in carnea de peste si au proprietati benefice pentru persoanele cu probleme cardiace. De asemenea, uleiul de rapita si cel de masline fac parte din categoria grasimilor bune. Chiar si carnea poate contine grasimi bune. Carnea de vita contine acid linoleic conjugat (CLA), care are un rol benefic asupra organismului, intervenind in arderea grasimilor "rele".
×