Poate fi periculoasă dorinţa de a mănca sănătos? Da, chiar dacă pare paradoxal la prima vedere!, afirmă la unison atăt nutriţioniştii, căt şi psihologii. Cu o singură condiţie, insă: dorinţa de a mănca sănătos să se transforme in obsesie.

Este normal ca fiecare dintre noi să işi dorească să arate mai bine. De aceea, apelăm la o dietă sau alta, nu mai măncăm seara, mergem la sală sau mergem pe jos. Pentru unii dintre noi insă dorinţa de a arăta mai bine, de a mănca alimente sănătoase se poate transforma intr-o continuă sursă de probleme.

In acest context se vorbeşte despre ortorexie, care tinde să devină o tulburare psihică. Spre deosebire de bulimie şi anorexie, care ţin de cantitatea de alimentelor consumate, ortorexia ţine de calitatea a ceea ce măncăm. Ortorexicii incearcă să işi perfecţioneze continuu dieta, socotesc neintrerupt caloriile din alimente, ajung să se căntărească de mai multe ori pe zi.

Fără exagerări

"Omul a pierdut instinctul de a se hrăni corect, spre deosebire de celelalte mamifere, care se hrănesc corect instinctual. De aceea, omul trebuie să inveţe să se hrănească corect. Nu trebuie să exagerăm insă, nu trebuie să facem din măncare centrul preocupărilor noastre. Un asemenea comportament conştientizat tinde să semene cu un fel de ipohondrie alimentară.

Un comportament alimentar exagerat tinde să limiteze aportul de nutrienţi, de vitamine şi minerale", ne atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Din dorinţa de a avea o dietă căt mai sănătoasă cădem dintr-o extremă in alta: excludem unele alimente, consumăm in exces altele, sperănd că astfel ne ferim de boli. Riscurile sunt insă mari: variaţii continue ale glicemiei, dezechilibre metabolice, anorexie, supraponderalitate sau obezitate.

Dietele restrictive

Există căteva tipuri de comportamente alimentare care, in concepţia populară, sunt considerate atribute ale unui mod de viaţă sănătos. In realitate insă sunt exagerări deosebit de periculoase. Un asemenea exemplu este tendinţa unora de a mănca numai alimente crude, ceea ce poate provoca serioase tulburări gastro-intestinale, disbacterioză. Nici dietele care exclud sarea sau zahărul nu sunt lipsite de riscuri. Sarea de bucătărie nu are valoare calorică şi nu provoacă nici ingrăşare, nici pierdere in greutate. Consumul exagerat de sare reţine apa in organism, provocănd o falsă creştere in greutate. In momentul in care limităm sarea in dietă, diureza creşte, apa in exces din ţesuturi incepe să fie eliminată şi avem percepţia greşită că am slăbit. In ceea ce priveşte zahărul, lucrurile sunt mult mai grave: zahărul este inlocuit de multe ori cu indulcitori artificiali, acuzaţi de tulburări metabolice. De aceea, mai bine o bomboană cu zahăr decăt una cu indulcitori!

Printre exagerările in comportamentul alimentar se numără şi aşa-numitele monodiete, atunci cănd o persoană preocupată de propria sănătate consumă numai un produs sau altul pe parcursul mai multor zile. Ce dacă beau numai kefir toată ziua, este un produs sănătos, s-a dovedit asta! Da, dar in contextul unei diete echilibrate, altfel riscăm să ajungem la avitaminoze, la scăderea imunităţii - sună avertismentul specialiştilor.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenţia şi asupra excluderii din dietă a grăsimilor sau carbohidraţilor. Trebuie să ştim să alegem acele grăsimi sănătoase din peşte, uleiul de măsline, care menţin sănătatea inimii şi stimulează imunitatea. Un regim fără carbohidraţi (păine, cereale integrale) provoacă scăderea nivelului de energie pănă cănd organismul incepe să işi extragă energia din masa musculară.

Dint toate căte puţin

Sfatul prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi este să măncăm din toate, dar căte puţin - şi carbohidraţi, şi grăsimi, şi proteine. Putem slăbi asociind corect alimentele şi mai ales mestecăndu-le bine. Semnalul de saţietate de la creier incepe să vină abia după vreo 60 de mişcări masticatorii. Cu căt mestecăm mai mult timp un aliment, şi nu il infulecăm, cu atăt şi senzaţia de saţietate creşte, cantitatea de alimente ingerate este mai mică, iar digestia este uşurată.

Sfatul medicului "Secretul unei diete corecte este echilibrul. Este bine să nu ne stresăm… Ca orice extremism, controlul obsesiv al regimului alimentar este periculos pentru sănătate. Nu sunt adeptul unui regim alimentar strict şi restrictiv. Nu trebuie să stăm să numărăm caloriile, nu trebuie să ne refuzăm anumite plăceri gastronomice, din cănd in cănd", ne sfătuieşte prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Altfel spus, avem voie să mergem şi la fast-food, avem voie să măncăm şi o felie de tort… Dar să nu ne facem din asta un obicei, să nu mergem zilnic la fast-food, iar felia de tort să se transforme intr-o bucată serioasă.

ORTOREXIA. Medicul american Steven Bratman este cel care a vorbit pentru prima oară despre ortorexie sau obsesia de a mănca sănătos. El avertizează că ortorexia apare pe nesimţite, la fel ca şi bulimia sau anorexia. Potrivit statisticilor, in Occident, o persoană din şapte ajunge la medic ca urmare a unei tulburări alimentare. .

STATISTICI. Cel mai frecvent, victimele ortorexiei sunt femeile, care vor să arate bine, şi tinerele fete, care incearcă să imite unele aşa-zise etaloane de frumuseţe şi care ajung la anorexie, la refuzul oricărui aliment

INFOMETAREA. O "aventură" alimentară, născută din dorinţa de a arăta bine, este infometarea. Aceasta determină oscilaţii ale glicemiei, care favorizează apariţia diabetului zaharat de tip II. In timp, diabetul atrage după sine bolile cardiovasculare, hipertensiunea. Nici reducerea drastică a aportului caloric nu este lipsită de riscuri. Apare aşa-numitul efect yo-yo, o consecinţă a pierderii in greutate in timp scurt, prin diete restrictive. In momentul in care revenim la alimentaţia normală luăm in greutate mai mult decăt am pierdut.