Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu multe bucurii are românul, dar una dintre ele este masa de Sfintele Paşti
Nu multe bucurii are românul, dar una dintre ele este masa de Sfintele Paşti, superbă nu numai datorită faptului că adună în jurul ei toate sufletele dragi, dar superbă şi prin bogăţia de mîncăruri delicioase, mîncăruri tradiţionale româneşti, bune de să te lingi pe degete. Şi cum lîngă taifasurile savuroase se aşază şi nişte păhărele cu ţuică bătrînă, dar “sfătoasă”, ca şi damigeana cu vin din ăla curat, în care nu şi-a băgat coada chimia, ei bine, toate astea fac din Sfintele Sărbători ale Paştelui o vacanţă de suflet.
Numai că, pe cît de îmbietoare sînt bucatele şi păhărelele
de Sărbători, pe atît de greu cad la stomac, dacă nu se apasă pedala de surdină,
ca să nu te ospătezi pînă devine burta aşa de umflată, încît omori “puricii” pe
ea. Tocmai de aceea, invitaţia la cumpătare pentru perioada Sărbătorilor Paştelui
este un sfat înţelept în măsură de a-l scuti pe om de mersul la spital şi de
sprintul către farmacie.
Atenţie
Vorbeşte despre capcanele întinse de prînzurile şi cinele prea “umflate” prof. dr Alexandru Oproiu, conducător de şcoală în gastroenterologie. Deşi sînt delicioase bucatele puse pe masă în zilele de Sărbători Pascale, multe dintre ele sînt grele pentru organism. Mielul este totuşi o carne grea, başca faptul că se mai mănîncă şi carne de porc, la rîndul ei solicitantă pentru organism. Dar nu numai fripturile, ci şi specialităţile din aceste feluri de carne se încadrează în categoria alimentelor grele. Spre pildă, drobul, deliciosul drob migălit de gospodină, din organe, verdeaţă şi grăsimi, este şi el o mîncare nu uşor digerată de stomac.
Ouăle roşii nu sînt nici ele din categoria alimentelor “ingenue”.
Totuşi, medicina zice că ar fi mai bine să mîncăm ouă ceva mai moi, ele fiind
mai lesne digerate. Ce să mai vorbim despre sortimentul bogat de dulciuri, de
la cozonac la pască şi tort.
Acid uric, colesterol, glucide
La această zestre mare de calorii se adaugă şi faptul că în
zilele de Sărbătoare se face puţină mişcare, lumea stă la masă, mănîncă şi bea,
învîrte vorbe şi nu iese la o plimbare de nici cîţiva paşi. O altă capcană îl pîndeşte
pe om. Mîncărurile de Paşti sînt bogate în acid uric, fiindcă mielul este carne
tînără, fiindcă organele tocate din drob se însoţesc cu alcool, aşa că poate apărea
criza de gută cu durerile ei. Colesterolul va creşte fiindcă el se găseşte în
cantităţi mari în ouă, în carnea grasă de miel etc. Pot apărea crize de
hiperglicemie fiindcă alimentele de Paşti au multe glucide, mult zahăr.
Alcoolul aduce o mulţime de calorii şi constituie prin el însuşi o noxă. Este ştiut
că ficatul poate să metabolizeze în mod normal doar 12 ml de alcool pur, ceea
ce ar însemna următoarele cantităţi: 120-150 ml de vin de 8% sau 350 ml, adică o sticlă cu bere
de 4%, şi doar 30 ml tărie de 40%.
Ce sfaturi trebuie date oamenilor sănătoşi care, pînă la
momentul Sărbătorilor, nu au avut boli digestive? Excesul de mîncare şi grăsimi
întîrzie tranzitul intestinal. Stomacul nu se mai goleşte în 1,5-2 ore, ci în
4-5 ore. Deşi fără să aibă vreo boală, oamenii simt burta prea plină, balonată şi
apare şi refluxul cu reîntoarcerea anormală pe contrasens prin esofag a conţinutului
stomacului. Unii care nu au suferit de arsuri le resimt dacă mănîncă şi beau
prea mult. Oamenii sănătoşi trebuie să se doteze în farmacia personală de acasă
cu unele medicamente, cum ar fi cele prochinetice (Domperidon), care urgentează
evacuarea stomacului şi împiedică refluxul gastroesofagian. Cei sănătoşi
trebuie să ia preventiv o tabletă din prochinetice cu o jumătate de oră înainte
de mese. În dulăpiorul cu medicamente de acasă, omul sănătos trebuie să aibă şi
medicamente antiacide de tipul Dicarbocalm, înghiţind un comprimat la o oră după
masă. Unii oameni nu ştiu că au totuşi pietre la vezica biliară. Toate mîncărurile
de Paşti stimulează
puternic contracţiile vezicii biliare, care astfel aruncă pietre în circuitul bilei şi blochează scurgerea biliară din vezică, apărînd o criză de colică biliară cu dureri mari în partea dreaptă a abdomenului ce iradiază în spate şi umăr. Aceste dureri se însoţesc de vărsături
şi greaţă.
Pancreatita
Un alt necaz mare îi poate pîndi pe cei care au făcut abuz de mîncare şi alcool de Sărbători. Chiar sănătoşi fiind, ei pot suferi o criză de pancreatită cu dureri îngrozitoare de-a latul abdomenului. Pentru a evita această situaţie gravă, omul trebuie să mănînce şi să bea cu frîna trasă şi să alerge la spital la primele dureri violente, pentru a fi scos din criza de pancreatită acută şi a se preveni grelele complicaţii, cum ar fi necroza pancreasului.
Ce atitudine trebuie să adopte cu ocazia meselor de Sărbători
cei care au o boală digestivă? Cei chinuiţi de refluxul ce întoarce invers în
esofag conţinutul stomacului, cu o săptămînă înainte de Paşti, trebuie să facă
tratament cu medicamente antisecretoare, cîte o capsulă de Omeprazol. Şi tot cu
o săptămînă înainte, trebuie să înghită Domperidon, pentru a regla secreţia
acidă şi mişcările stomacului şi ale esofagului. Bolnavii de ulcer care nu sînt
în perioada activă a bolii pot să-şi reactiveze boala ulceroasă mîncînd şi bînd
prea mult. Mai ales ulceroşii cu Helicobacter trebuie să înceapă cu o săptămînă
înainte de Paşti tratamentul.
Balonări
Bolnavii care suferă de balonări, de burtă prea plină, de saţietate trebuie să se trateze cu cîteva zile înainte de Sărbători cu medicamente prochinetice, de creştere a mişcărilor stomacului şi intestinului. Lor li se recomandă şi medicamente antisecretorii împotriva secreţiei prea mari în stomac. Mîncărurile de Paşti grase stimulează secreţia bilei, ce face mai puternice mişcările intestinului, ceea ce poate declanşa neplăceri bolnavilor de intestin iritabil. Cei cu constipaţie trebuie să mănînce în perioada de post cît mai multe vegetale şi cereale, pentru a-şi regla din timp scaunul şi pentru a nu acutiza constipaţia. Bolnavii de hepatită cronică pot mînca o bucăţică de miel, dar alcoolul trebuie să fie zero. La fel şi bolnavii de ciroză nu trebuie să bea nici o înghiţitură de alcool. La cei cu ciroză se iveşte şi pericolul de a mînca proteine în exces, acestea putînd declanşa o comă hepatică sau o encefalopatie hepatică. Înainte de Paşti, cei cu ciroză trebuie să ia lactuloză, un dizaharid ce creşte toleranţa la proteine. De asemenea, ei trebuie să se trateze şi cu un antibiotic, care să omoare flora anaerobă, cea care descompune proteinele pînă la amoniu.
EXCESUL DE ALCOOL. Mai mult alcool poate provoca gastrite acute sau pancreatite violente. După ce că alcoolul mai mult decît cantitatea acceptată biciuieşte ficatul, mai există şi răul obicei de a bea alcool pe stomacul gol. Tocmai de aceea trebuie să se mănînce întîi 3-4 dumicaţi şi apoi să se bea alcool, pentru că mîncarea mai potoleşte secreţia de acid a stomacului şi excesele de sucuri pancreatice. Deci, alimentele înghiţite înainte de paharul cu alcool sînt un tampon pentru secreţia stomacului provocată în exces de băuturile alcoolice.
DOLDORA DE CALORII. Toate mîncărurile de Paşti sînt doldora de calorii. Mîncărurile de Sfintele Sărbători au o bogăţie importantă de calorii. Un ou are 70 de calorii, iar 100 de grame de pulpă de miel au 240 de calorii. Iar mielul carcasă este şi mai bogat în calorii, 400 de calorii/100 de grame, fiindcă există multă grăsime pe coaste şi în zona burţii. Carnea de porc este şi ea foarte grasă, suta de grame însemnînd 450-500 de calorii. Cozonacul în cantitate de 100 de grame aduce şi el 400 de calorii.
