Ospăţ cu frîna de mînă trasă

Nu multe bucurii are românul, dar una dintre ele este masa de Sfintele Paşti

Nu multe bucurii are românul, dar una dintre ele este masa de Sfintele Paşti, superbă nu numai datorită faptului că adună în jurul ei toate sufletele dragi, dar superbă şi prin bogăţia de mîncăruri delicioase, mîncăruri tradiţionale româneşti, bune de să te lingi pe degete. Şi cum lîngă taifasurile savuroase se aşază şi nişte păhărele cu ţuică bătrînă, dar “sfătoasă”, ca şi damigeana cu vin din ăla curat, în care nu şi-a băgat coada chimia, ei bine, toate astea fac din Sfintele Sărbători ale Paştelui o vacanţă de suflet.

Numai că, pe cît de îmbietoare sînt bucatele şi păhărelele de Sărbători, pe atît de greu cad la stomac, dacă nu se apasă pedala de surdină, ca să nu te ospătezi pînă devine burta aşa de umflată, încît omori “puricii” pe ea. Tocmai de aceea, invitaţia la cumpătare pentru perioada Sărbătorilor Paştelui este un sfat înţelept în măsură de a-l scuti pe om de mersul la spital şi de sprintul către farmacie.
 

Atenţie

Vorbeşte despre capcanele întinse de prînzurile şi cinele  prea “umflate” prof. dr Alexandru Oproiu, conducător de şcoală în gastroenterologie.  Deşi sînt delicioase bucatele puse pe masă în zilele de Sărbători Pascale, multe dintre ele sînt grele pentru organism. Mielul este totuşi o carne grea, başca faptul că se mai mănîncă şi carne de porc, la rîndul ei solicitantă pentru organism. Dar nu numai fripturile, ci şi specia­li­tă­ţile din aceste feluri de carne se încadrează în categ­o­ria alimentelor grele. Spre pildă, drobul, deliciosul drob migălit de gospodină, din organe, verdeaţă şi gră­simi, este şi el o mîncare nu uşor digerată de stomac.

Ouăle roşii nu sînt nici ele din categoria alimentelor “ingenue”. Totuşi, medicina zice că ar fi mai bine să mîncăm ouă ceva mai moi, ele fiind mai lesne digerate. Ce să mai vorbim despre sortimentul bogat de dulciuri, de la cozonac la pască şi tort.
 

Acid uric, colesterol, glucide

La această zestre mare de calorii se adaugă şi faptul că în zilele de Sărbătoare se face puţină mişcare, lumea stă la masă, mănîncă şi bea, învîrte vorbe şi nu iese la o plimbare de nici cîţiva paşi. O altă capcană îl pîndeşte pe om. Mîncărurile de Paşti sînt bogate în acid uric, fiindcă mielul este carne tînără, fiindcă organele tocate din drob se însoţesc cu alcool, aşa că poate apărea criza de gută cu durerile ei. Colesterolul va creşte fiindcă el se găseşte în cantităţi mari în ouă, în carnea grasă de miel etc. Pot apărea crize de hiperglicemie fiindcă alimentele de Paşti au multe glucide, mult zahăr. Alcoolul aduce o mulţime de calorii şi constituie prin el însuşi o noxă. Este ştiut că ficatul poate să metabolizeze în mod normal doar 12 ml de alcool pur, ceea ce ar însemna următoarele cantităţi: 120-150 ml de vin de 8% sau 350 ml, adică o sticlă cu bere de 4%, şi doar 30 ml tărie de 40%.
Ce sfaturi trebuie date oamenilor sănătoşi care, pînă la momentul Sărbătorilor, nu au avut boli digestive? Excesul de mîncare şi grăsimi întîrzie tranzitul intestinal. Stomacul nu se mai goleşte în 1,5-2 ore, ci în 4-5 ore. Deşi fără să aibă vreo boală, oamenii simt burta prea plină, balonată şi apare şi refluxul cu reîntoarcerea anormală pe contrasens prin esofag a conţinutului stomacului. Unii care nu au suferit de arsuri le resimt dacă mănîncă şi beau prea mult. Oamenii sănătoşi trebuie să se doteze în farmacia personală de acasă cu unele medicamente, cum ar fi cele prochinetice (Domperidon), care urgentează evacu­area stomacului şi împiedică refluxul gastroesofagian. Cei sănătoşi trebuie să ia preventiv o tabletă din prochinetice cu o jumătate de oră înainte de mese. În dulăpiorul cu medicamente de acasă, omul sănătos trebuie să aibă şi medicamente antiacide de tipul Dicarbocalm, înghiţind un comprimat la o oră după masă. Unii oameni nu ştiu că au totuşi pietre la vezica biliară. Toate mîncărurile de Paşti stimulează

puternic contracţiile vezicii biliare, care astfel aruncă pietre în circuitul bilei şi blochează scurgerea biliară din vezică, apărînd o criză de colică biliară cu dureri mari în partea dreaptă a abdomenului ce iradiază în spate şi umăr. Aceste dureri se însoţesc de vărsături

Citește pe Antena3.ro

Cel puțin patru turiști străini au murit după o otrăvire în masă, în Asia. Ultimul deces confirmat este al unei tinere de 19 ani

şi greaţă.
 

Pancreatita

Un alt necaz mare îi poate pîndi pe cei care au făcut abuz de mîncare şi alcool de Sărbători. Chiar sănătoşi fiind, ei pot suferi o criză de pancreatită cu dureri îngrozitoare de-a latul abdomenului. Pentru a evita această situaţie gravă, omul trebuie să mănînce şi să bea cu frîna trasă şi să alerge la spital la primele dureri violente, pentru a fi scos din criza de pancreatită acută şi a se preveni grelele complicaţii, cum ar fi necroza pancreasului.

Ce atitudine trebuie să adopte cu ocazia meselor de Sărbători cei care au o boală digestivă? Cei chinuiţi de refluxul ce întoarce invers în esofag conţinutul sto­macului, cu o săptămînă înainte de Paşti, trebuie să facă tratament cu medicamente antisecretoare, cîte o capsulă de Omeprazol. Şi tot cu o săptămînă înainte, trebuie să înghită Domperidon, pentru a regla secreţia acidă şi mişcările stomacului şi ale esofagului. Bolnavii de ulcer care nu sînt în perioada activă a bolii pot să-şi reactiveze boala ulceroasă mîncînd şi bînd prea mult. Mai ales ulceroşii cu Helicobacter trebuie să înceapă cu o săptămînă înainte de Paşti tratamentul.
 

Balonări

Bolnavii care suferă de balonări, de burtă prea plină, de saţietate trebuie să se trateze cu cîteva zile înainte de Sărbători cu medicamente prochinetice, de creştere a mişcărilor stomacului şi intestinului. Lor li se recomandă şi medicamente antisecretorii împotriva secreţiei prea mari în stomac. Mîncărurile de Paşti grase stimulează secreţia bilei, ce face mai pu­ternice mişcările intestinului, ceea ce poate declanşa neplăceri bolnavilor de intestin iritabil. Cei cu constipaţie trebuie să mănînce în perioada de post cît mai multe vegetale şi cereale, pentru a-şi regla din timp scaunul şi pentru a nu acutiza constipaţia. Bolnavii de hepatită cronică pot mînca o bucăţică de miel, dar alcoolul trebuie să fie zero. La fel şi bolnavii de ciroză nu trebuie să bea nici o înghiţitură de alcool. La cei cu ciroză se iveşte şi pericolul de a mînca proteine în exces, acestea putînd declanşa o comă hepatică sau o encefalopatie hepatică. Înainte de Paşti, cei cu ciroză trebuie să ia lactuloză, un dizaharid ce creşte tole­ranţa la proteine. De asemenea, ei trebuie să se trateze şi cu un antibiotic, care să omoare flora anaerobă, cea care descompune proteinele pînă la amoniu.

EXCESUL DE ALCOOL. Mai mult alcool poa­te provoca gastrite acute sau pancreatite violente. După ce că alcoolul mai mult decît cantitatea acceptată biciuieşte ficatul, mai există şi răul obicei de a bea alcool pe sto­macul gol. Tocmai de aceea trebuie să se mănînce întîi 3-4 dumicaţi şi apoi să se bea alcool, pentru că mîncarea mai potoleşte secreţia de acid a stomacului şi excesele de sucuri pancrea­tice. Deci, alimentele înghi­ţite înainte de paharul cu al­cool sînt un tam­pon pentru se­creţia stomacului provocată în exces de bău­turile alcoolice.

DOLDORA DE CALORII. Toate mîn­că­rurile de Paşti sînt doldora de calorii. Mîncărurile de Sfintele Sărbători au o bogăţie importantă de calorii. Un ou are 70 de calorii, iar 100 de grame de pulpă de miel au 240 de calorii. Iar mielul carcasă este şi mai bogat în calorii, 400 de calorii/100 de grame, fiindcă există multă grăsime pe coaste şi în zona burţii. Carnea de porc este şi ea foarte grasă, suta de grame însemnînd 450-500 de calorii. Cozonacul în cantitate de 100 de grame aduce şi el 400 de calorii.