Alertă de gradul zero, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că acualul mileniu va trebui să lupte cu depresia care se întinde ca o pecingine peste omenire. Între însingurare, pierderea interesului pentru vechile hobiuri şi ştreangul de gât adesea este o diferenţă mică şi trebuie evitat acest deznodământ tragic al bolii depresive.
Depresia este o boală care întinde multe capcane. O eroare se face de către bolnavi care sub terapie încep să se simtă bine şi întrerup tratamentul cu de la ei putere. Tratamentul prescris de psihiatri trebuie urmat cu conştiinciozitate minimum 6 luni pentru a evita revenirea depresiei. O altă teamă a bolnavilor de depresie este că medicamentele prescrise de psihiatru îi fac somnolenţi, lenţi, cu o stare de ceaţă în cap, că nu mai pot conduce maşina. Medicamentele împotriva stării depresive au evoluat şi aceste efecte sunt slab prezente. Sarcina celor din jurul suferindului de depresie este de o importanţă decisivă, ei trebuie să-l observe atent pe bolnav şi să insiste în a-l convinge să consulte psihiatrul. Mulţi suferinzi de depresie refuză ajutorul medicului de specialitate, unii dintre ei cred că nu au nici o suferinţă psihică, alţii cred greşit că nu există un tratament care să-i scoată din necaz. Paleta simptomelor în depresie este largă. Pe lângă însigurare, lipsă de chef pentru activităţile altădată îndrăgite mai apar şi alte semne. Bolnavul de depresie crede că el este de vină pentru toate relele întâmplate familiei, el este vinovat de notele proaste ale copiilor, de ghinionul în dragoste al fiicei, de salariul prea mic şi angaralele prea mari. De asemenea, unii pacienţi aflaţi în episoade de depresie inventează tot felul de funcţionări rele ale organelor, simt deregleri de fapt inexistente la stomac, plămâni, tahicardii etc.