Toate perfecţiunile ştiinţei n-au putut totuşi să reconstituie miraculoasa compoziţie a laptelui de mamă. Probabil că este momentul în care puiul de om ieşit spre viaţă primeşte în continuare împărtăşania de soartă, de hrană, de minte, de suflet, de autoapărare de la mamă, prin laptele de ţîţă.
Toate perfecţiunile ştiinţei n-au putut totuşi să reconstituie miraculoasa compoziţie a laptelui de mamă. Probabil că este momentul în care puiul de om ieşit spre viaţă primeşte în continuare împărtăşania de soartă, de hrană, de minte, de suflet, de autoapărare de la mamă, prin laptele de ţîţă.
Imunitatea din laptele de sîn al mamei o capătă pruncul lipit de sînul mamei. I se linişteşte tot sistemul nervos la auzul bătăilor de inimă maternă. Probabil din acea perioadă, cînd sîntem atît de legaţi de mamă şi prin laptele de hrană, ne-a rămas obiceiul să iubim pe tot parcursul vieţii laptele şi produsele din lapte. Dar oare cum este mai bine să consumăm laptele şi lactatele? Căci şi aici ştiinţa aduce în discuţie nişte criterii. Explică principiile sănătoase de consum al laptelui şi al produselor lactate prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al Institutului de Cercetări Alimentare.
Laptele pasteurizat
Înainte de toate, trebuie să cunoască lumea că degeaba cîrtesc unii oameni împotriva pasteurizării laptelui, adică împotriva tratării termice a laptelui, în regim industrial. Această metodă de prelucrare a laptelui prin temperatură este absolut necesară, pentru a neutraliza acţiunea rea a populaţiilor de microbi prezenţi în laptele muls din ugerele animalelor. Cei ce spun că e bine să bei lapte gras abia stors din ugerul văcuţei uită că acest lapte proaspăt, neprelucrat prin căldură, este foarte bogat în populaţii de microbi. De aceea este binevenită pasteurizarea, prelucrarea prin temperatură a întregului lapte înainte de a ajunge la populaţie. De altfel, continuînd demonstraţia, specialiştii susţin că laptele ultrapasteurizat denumit UHT este cel mai recomandat. Acest lapte cunoscut că are termen de garanţie foarte lung, de luni şi luni, este tratat la temperatură foarte înaltă, la 148 de grade Celsius, dar un timp foarte scurt una-două secunde. Astfel se distrug şi microbii vii, şi microbii sub formă de spori rezistenţi, iar contactul scurt cu temperatura nu distruge elementele utile din lapte. Acest lapte îl poţi păstra multe săptămîni, dar dacă ai apucat să deschizi cutia trebuie consumat în aceeaşi zi. Mai există şi metoda pasteurizării obişnuite, la temperatură mai mică 60-70 de grade Celsius, şi expunere timp lung la această căldură. Sînt distruse doar bacteriile vii, nu şi cele rezistente la spori, iar expunerea îndelungată la sursa de căldură deteriorează şi elementele utile din lapte.Microfloră
Profesorul Gheorghe Mecinicopschi ne recomandă să consumăm laptele sub formă fermentată, adică sub formă de iaurt, lapte bătut, kefir, sana. Laptele trebuie tratat termic şi pasteurizat ca să omoare microbii, dar aceste forme de lapte fermentat aduc în organismul omului şi o microfloră probiotică, adică bacteriile bifidus, streptococus termofilus, lactobacilus vulgaris. Ele au însemnătate deosebită, fiindcă fermentează laptele la iaurt şi restul formelor fermentate. Această microfloră utilă trebuie să rămînă vie şi în timpul consumării, căci aceste bacterii fac foarte bine tubului digestiv. Dar trebuie să consumăm iaurturi, kefiruri şi lapte bătut vii, care au această microfloră folositoare în stare vie. Dacă aceste iaurturi vii sînt pasteurizate încă o dată şi după fermentare, pentru a le mări perioada de valabilitate, această microfloră nu mai este vie. De ce sînt utile aceste bacterii? În colonul omului există două tabere de bacterii, o armată de bacterii rele, care pot duce la cancere, şi grupuri de bacterii bune, denumite bifidobacterii, esenţiale pentru viaţa omului, căci noi ne naştem cu aceste bacterii bune.În cazul unor tratamente puternice cu antibiotice, se poate întîmpla un efect foarte rău. În cantitate mare, antibioticele tari distrug bacteriile bune din colon şi atunci se rupe echilibrul între tabăra de bacterii rele şi tabăra de bacterii folositoare. Antibioticele tari, lovind în bacteriile bune, nu mai are cine să ţină în şah bacteriile rele, ca atunci cînd exista un echilibru între cele două tabere. Cînd însă antibioticele tari omoară bacteriile pozitive, ajung să-şi facă de cap bacteriile negative, cele rele, care produc grave neplăceri sănătăţii omului. Deci revenind, cel mai bine este să fie consumate iaurturi, kefiruri, lapte bătut în stare simplă, fără adaosuri de fructe în regim industrial, căci în această prelucrare fructele adăugate conţin conservanţi chimici, deci E-uri. Dacă vrem să mîncăm iaurturi cu fructe, putem cumpăra iaurt simplu în care să amestecăm noi acasă fructe vii, bucăţi de fructe proaspete.
ATENŢIE. E bine să se consume şi lapte fluid nefermentat, dar cantitatea potrivită de lapte dulce este cam de o jumătate de litru. Băutorii de prea mult lapte dulce riscă să aducă în organism prea mult fosfor din acest lapte, stricînd balanţa importantă între calciu şi fosfor. Brînzeturile sînt folositoare pentru că aduc proteine valoroase, însă e bine să mănînce fără grijă brînzeturi oamenii sănătoşi, în plină activitate, deci care fac mişcare. Cei care au unele hibe de sănătate e bine să consume brînzeturi degresate şi, atenţie, cît mai puţin sărate. Aviz celor cu hipertensiune, dar şi celor cu boli de ficat. Revenind la lapte, laptele dulce nedegresat e bine să se dea copiilor, dar bolnavii de inimă, mai ales hipertensivii trebuie să bea lapte degresat.
BOLI HEPATICE. Caşcavalul, cel atît de gustos, este recomandat oamenilor sănătoşi şi nesedentari. În materie de unt este clar că acesta este recomandat, dar fără a face excese cînd e vorba de boli de inimă, de hipertensiune, de boli hepatice. În ultimul timp, ştiinţa a tras un semnal de alarmă că margarina nu este sănătoasă. De altfel, primarul oraşului New York a interzis în peste 20.000 de localuri folosirea margarinei în pateuri şi prăjituri.
MERSUL PE JOS. Ideea este că dieta omului să fie cît mai diversificată. E bine să mănînci în fiecare zi altceva şi din toate, dar cu măsură. Bolile moderne sînt boli ale alimentaţiei dezechilibrate şi ale sedentarismului provocat de excesul de confort. Şi să nu uităm să mergem pe jos o jumătate de oră zilnic, să nu înjurăm cînd nu merge liftul, fiindcă urcatul şi coborîtul a 70 de trepte, cam 6-7 etaje, şi asta în fiecare zi, evită apariţia bolilor cardiovasculare.
Citește pe Antena3.ro