Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce spun visele despre noi înșine și cum pot visele să deschidă porțile (auto)cunoașterii sunt doar câteva dintre temele dezvoltate de specialistul în neuroștiințe dr. Rahul Jandial în studiul „De ce visăm” (Editura Lifesyle, 2024).
Știați că visele ne ajută să ne înțelegem și să ne depășim traumele, să avem o viață mai bogată și mai profundă în starea de trezie? Dar să prezentăm, mai bine, câteva dintre cele mai interesante aspecte relaționate cu visul.
Visăm la fel ca Platon, ori Socrate
În ciuda schimbărilor semnificative ale modului de trai al oamenilor, conținutul viselor s-a modificat foarte puțin de-a lungul timpului. Prin ceea ce visează, omul de azi din societatea digitalizată nu se deosebește cu mult de cel din „Egiptul faraonilor” sau „Roma lui Cezar”, observa specialistul în neuroștiințe Rahul Jandial. Studii despre conținutul viselor arată că, indiferent de zona geografică, în cele mai frecvente vise oamenii sunt: urmăriți sau atacați; cad în gol; ajung prea târziu undeva (pierd trenul, de exemplu); dau un examen sau sunt la școală; au experiențe sexuale. Cu toate acestea - remarca medicul american Rahul Jandial -, semnificațiile viselor sunt extrem de personale.
Fetele au mai multe coșmaruri decât băieții
În medie, copiii au coșmaruri de cinci ori mai des decât adulții. Cel mai frecvent, visează că sunt fugăriți, cad sau se află în prezența unei creaturi malefice. Copii crescuți cu dragoste, educați și protejați visează totuși monștri, demoni și alte ființe supranaturale. Iar teroarea este amplificată de faptul că cei mici nu fac diferența între vis și realitate. „Expresia nu a fost decât un vis nu înseamnă nimic pentru un copil de cinci ani” - sesiza neurochirurgul Rahul Jandial. Coșmarurile încetează în jurul vârstei de 10 ani, iar fetele au mai multe vise de acest gen decât băieții.
Utilitatea coșmarurilor
Coșmarurile sunt universale și au făcut parte întotdeauna din condiția umană. Mai mult, oamenii de știință susțin chiar ideea utilității lor: „Niciun fel de vise nu contribuie la consolidarea sentimentului de sine mai mult decât coșmarurile. Într-un coșmar, sinele este de regulă atacat sau se confruntă cu un alt tip de amenințare existențială. Un coșmar este în esență o bătălie între sine și altcineva. Este o cale solidă de a insufla unui copil ideea că este o ființă de sine stătătoare, cu o voință proprie și cu un loc al său în lume”, mai opina Rahul Jandial.
De ce visăm?
Cercetătorul american dezvăluia în studiul său că visele se nasc din activitatea electrică a creierului. Materia cenușie este la fel de activă în somn ca și în stare de veghe, iar uneori chiar mai activă. Mai mult, atunci când visăm, anumite regiuni ale creierului consumă o cantitate de energie care o depășește pe cea consumată în stare de veghe (în special în centrii vizual și emoțional). „În vreme ce creierul treaz poate, de regulă, să sporească sau să reducă activitatea metabolică din sistemul emoțional, limbic, al creierului cu 3 sau 4%, creierul visător poate s-o amplifice cu un uimitor procent de 15%. Aceasta înseamnă că visele pot să atingă o intensitate emoțională care nu este biologic posibilă în starea de trezie. În mod fundamental, nu suntem niciodată mai vii decât atunci când visăm”, afirmă Rahul Jandial.
Sursa de creativitate
Starea de semitrezie pe care oamenii o au când sunt pe punctul de a adormi este considerată de specialiști o modalitate fantastică de accesare a resurselor de creativitate. În semitrezie, suntem conștienți și, totodată, gânduri și imagini trec prin minte la întâmplare, exact ca într-un vis. Salvador Dalí era conștient de bogăția de creativitate existentă la intersecția lumii reale cu cea onirică și își crease o strategie ca să se folosească de ea. „Dalí stătea pe un scaun, ținând o cheie mare între degetul mare și arătător, deasupra unei farfurii aflate pe podea. Când ațipea, scăpa cheia pe farfurie, iar zgomotul produs de aceasta îl trezea. Făcea chiar atunci o schiță a viziunii halucinatorii care îi apărea în momentul în care adormea. El numea această stare secretul somnului în timp ce ești treaz și o folosea ca pe o sursă de inspirație pentru arta sa”, mai amintea Rahul Jandial în lucrarea sa.
„Un coșmar este o cale solidă de a insufla unui copil ideea că este o ființă de sine stătătoare, cu o voință proprie și cu un loc al său în lume”, dr. Rahul Jandial, specialist în neuroștiințe
„În mod fundamental, nu suntem niciodată mai vii decât atunci când visăm”, dr. Rahul Jandial
Citește pe Antena3.ro
