Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cortexul frontal
„Este implicat în funcții cognitive superioare precum luarea de decizii, rezolvarea de probleme și controlul impulsurilor. Stresul cronic poate duce la modificări structurale ale cortexului frontal, care pot afecta capacitatea creierului de a regla nucleul amigdalian responsabil cu procesarea emoțiilor, iar ca urmare perturbă modul în care reacționăm la factorii de stres, accentuând hipervigilența”.
Nucleul amigdalian
„Este o zonă esențială implicată în procesarea răspunsurilor emoționale, inclusiv frica și stresul. Stresul cronic poate duce la creșterea în dimensiuni și intensificarea activității nucleului amigdalian. Nivelul crescut de activitate poate cauza reacții emoționale exagerate la noi factori de stres. Răspunsul exagerat la stres ne poate afecta starea emoțională”.
Hipocampul
„Joacă un rol crucial în formarea amintirilor și reglarea reacțiilor la stres. Contribuie la încetarea reacției la stres când factorul de stres nu mai este prezent. Stresul cronic produce modificări structurale ale hipocampului, care pot contribui la dificultăți de învățare și probleme cu memoria. Aceste informații sunt importante întrucât ne ajută să gestionăm corespunzător stresul acut și stresul cronic. Ne ajută să înțelegem de ce ne simțim copleșiți și hipervigilenți, incapabili să facem față situației. Însă creierul este plastic și ne permite să schimbăm acest lucru. Când funcționezi în modul economic, s-ar putea să constați că ești mai reactiv și mai iritabil din cauza schimbărilor care au avut loc în creierul tău ca urmare a stresului. Sau poate că ești letargic și obosit tot timpul, însă deoarece ai asociat această senzație cu lenea, te cerți fiindcă nu-ți vezi de treabă, iar astfel nu faci decât să perpetuezi un tipar din care nu poți ieși”.
Incapabilitate
„Prin urmare - remarca Nicole Vignola -, dacă ți-e greu să te concentrezi la lucru sau te îmbolnăvești des și te simți apatic, probabil că ai ajuns la limită. Nu ești leneș și nemotivat. Ești incapabil să faci față solicitărilor. Creierul tău nu va considera că e o prioritate să-ți faci tema pentru acasă sau să te pregătești pentru ședință. Va pune pe primul plan orice încercare de a-ți reface resursele de energie. Dacă vezi creierul și corpul tău ca pe un sistem care are nevoie de energie pentru toate procesele de la nivel celular, de la gândire până la alergare, atunci când îți epuizezi rezervele de energie din cauza stresului constant, trebuie să renunți la ceva. În primul rând vei renunța la temele pentru acasă. În al doilea rând, probabil că vei prefera să comanzi mâncare în loc să gătești”.
Activități esențiale
Și o dezvăluire din viața personală a cercetătoarei: „Cred că între 20 și 30 de ani am trăit, în mare măsură, într-o stare cronică de dereglare emoțională și stres maladaptativ. Mereu mă îmbolnăveam, eram deseori atrasă de mâncăruri nesănătoase fiindcă nu reușeam să mă mobilizez să-mi gătesc, exageram cu consumul de bere... Sincer vorbind, eram vraiște. Trăiam într-o stare constantă de stres, din diverse motive, dar și fiindcă nu dețineam anumite cunoștințe. Activități esențiale precum somnul, abstinența de la alcool, meditația și stabilirea unor granițe clare cu privire la ceea ce vrem sau nu vrem permit însă creierului să-și reia funcționarea corectă”.
Zonele-cheie din creier care sunt afectate de stresul cronic sunt cortexul frontal, nucleul amigdalian și hipocampul.
„Cortexul frontal este implicat în funcții cognitive superioare precum luarea de decizii, rezolvarea de probleme și controlul impulsurilor., Nicole Vignola, neurocercetătoare
Citește pe Antena3.ro
