Când scăpăm de coşmarul maşinilor cu numere bulgăreşti

Eliminarea timbrului de mediu, de la 1 februarie, a produs bucurie în rândul celor care au în plan să-şi cumpere o maşină, în special una second-hand. Legea care elimină timbrul de mediu va avea ca efect în perioada imediat următoare şi faptul că, teoretic, vom scăpa de maşinile cu număr de Bulgaria, un adevărat coşmar în trafic.

Un alt motiv de fericire îl au samsarii auto care şi-au văzut afacerea explodând peste noapte. Legea de aborgare a taxei mai elimină câteva dintre taxele plătite la înmatriculare. Şi aici se cam opresc beneficiile. Parte neagră a legii este mult mai adâncă şi pe termen lung. Şi are efecte nu de ordin economic, ci din sănătate şi siguranţă a populaţiei.

România a devenit de la 1 februarie un paradis pentru vânzătorii de maşini second-hand. La prima vedere, legea înlocuieşte rapid programul „Prima maşină” - de altfel, un fiasco – cu programul „Prima rablă”. Samsarii care şi-au făcut stoc de chilipiruri au profitat şi ei de eliminarea timbrului şi au crescut preţurile maşinilor, mărindu-şi profitul.

Piaţa se precipită şi ea pentru că o mare parte dintre cumpărători nu ştiu cât timp România va sta fără nici un fel de taxă pe poluarea autovehiculelor. Dacă ar fi să ne luăm după promisiunile politicienilor aflaţi la guvernarea, taxa nu va fi înlocuită de niciun echivalent.

Totuşi, românii care vor să-şi cumpere o maşină second-hand se grăbesc să o facă pentru a scuti sute sau chiar mii de euro. Eliminarea timbrului de mediu ar putea să ne scape de maşinile înmatriculate în Bulgaria. Cel puţin la prima vedere. Costurile unei înmatriculări în Bulgaria pleacă, cu tot cu taxe, de la circa 430 de euro pentru motoare cu capacitate cilindrică sub 1.600 cc şi ajunge la ajunge la 500 de euro la cele peste 3.500 cc. Eliminarea taxelor din România ar duce, logic, la inversarea înmatriculărilor.

Coşmar în trafic

Bulgarii ar trebui să vină la noi pentru că taxele sunt nule. Avantaj într-o astfel de inversare ar avea în primul rând cei loviţi de maşini cu numere bulgăreşti. Un astfel de eveniment rutier este o adevărată năpastă căzută pe capul celui nevinovat. Practic, un astfel de litigiu se termină, de obicei, cu procese în instanţă contra unor firme de asigurări din ţara vecină. De cele mai multe ori costurile sunt mai mari decât reparaţia în sine.

Avantajele eliminării înmatricularii în Bulgaria îl transformă pe utilizator în proprietarul maşinii. La prima vedere acesta ar fi un avantaj. Doar că automobilele înmatriculate în Bulgaria permit celor care le utilizează să încalce reguli de circulaţie pentru că amenda ajunge mai greu sau chiar deloc la cel care n-a respectat Codul Rutier. Sau, mai rău, astfel de automobile pot fi folosite pentru comiterea unor infracţiuni pentru că identificarea autorilor este mult mai grea decât în cazul unui autotursim cu numere româneşti.

Cum treci de ITP

Totuşi, în cazul transferării rablelor de pe Bulgaria pe România am putea avea siguranţa unei Inspecţii Tehnice Periodice mai bune pentru că aceasta poate fi verificată mai uşor de către autorităţi. În plus, Ministerul Transporturilor are în vedere introducerea unor norme mai stricte în ceea ce priveşte ITP-ul. Conform unui proiect de lege supus dezbaterii publice, care va intra în vigoare din luna mai 2017, controalele tehnice se vor înăspri. În noua legislaţie sunt definite defectele sesizate în urma ITP în urma cărora se poate acorda drept de circulaţie pe drumurile publice. În proiect se specifică: „în cazul în care la Inspecţia Tehnică Periodică se constată doar deficienţe minore, se consideră că inspecţia a fost trecută, iar vehiculul nu mai este supus din nou inspecţiei. În cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată deficienţe majore, se consideră că inspecţia nu a fost trecută. Este necesară o nouă inspecţie a vehiculului în maximum 30 de zile de la inspecţia iniţială”.

La fel şi în cazul deficienţelor periculoase. Sunt considerate deficienţe minore cele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului. Cum ar fi plăcuţe cu numărul de înmatriculare deteriorate, pedala de frânare cu îmbrăcămintea uzată, lipsa capacului de la rezervorul lichidului de frână, geamurile fisurate, oglinzile deteriorate sau sistemul de dezaburire deteriorat.

Tot o defecţiune minoră care nu atrage după sine rechemarea la ITP este un defect la o sursă de lumină care se poate schimba pe loc, suportul roții de rezervă aflat într-o stare necorespunzătoare, scurgerile de ulei de transmisie sau dispozitive antifurt defecte. Sunt trecute în categoria deficienţelor care atrag rechemarea la controlul tehnic periodic lipsa unor elemente de caroserie prin care este afectată siguranţa rutieră; coroziuni străpunse sau deformaţii semnificative ale caroseriei; lipsa elementelor principale de iluminare sau semnalizare, folosirea unor elemente de iluminare sau semnalizare neomologate sau aplicarea pe elementele de iluminare sau semnalizare luminoasă a unor folii sau altor tratamente; aplicarea pe parbriz sau pe geamurile laterale faţă a unor folii sau tratamente care reduc semnificativ vizibilitatea şoferului; lipsa unor elemente ale sistemului de evacuare; emisii poluante excesive; joc excesiv în sistemul de direcţie; anvelope cu deteriorări vizibile; eficacitatea redusă a sistemului de frânare.

Atenţie la kilometraj

Proiectul de lege are şi o prevedere specială care are drept scop prevenirea modificării kilometrajului maşinii. Astfel, actul normativ stipulează că „în scopul verificării odometrului, în cazul unui autovehicul echipat cu un astfel de dispozitiv, R.A.R. pune la dispoziţia inspectorilor tehnici informaţiile de la inspecţia tehnică periodică anterioară”. Altfel spus, poate fi verificat, la următoarea inspecţie periodică, dacă nu cumva kilometrajul a fost dat înapoi cu mai mulţi kilometri decât la verificarea anteriorară, sau dacă există o discrepanţă evidentă între uzura maşinii între două inspecţii tehnice consecutive şi kilometri de la bord. Norma legală, deşi lăudabilă, nu va produce prea multe schimbări în vasta înşelăciune care domină piaţa second-hand. În primul rând că maşinile sunt aranajate imediat după aducerea lor în ţară, contra unei sume infime, şi înainte de a fi vândute sau a fi supuse primului control la RAR. În cel de al doilea rând, singura sancţiune care ar putea fi aplicată în acest caz este refuzul de a se elibera viza de circulaţie pe drumurile publice până la remedierea defectului, adică setarea unui alt număr de kilometri, înşelăciune în acest caz nefiind însoţită de o contravenţie sau un dosar penal, aşa cum se întâmplă în alte state europene.

Sufocaţi de noxe

Invazia rablelor previzibilă pentru următoarea perioadă în România aduce cu ea o problemă mult mai profundă. Oraşele româneşti se confruntă deja cu o poluare care are consecinţe majore asupra sănătăţii locuitorilor. Conform unui clasament recent dat publicităţii de un site internaţional de specialitate în monitorizarea calităţii aerului – airvisual.com – Braşovul se află între prime oraşe din lume la depăşirea limitelor de noxe admise. Ministrul Mediului declara, anul trecut, că România se află în procedură de pre-infringement, în special pe trei orașe - București, Iași și Brașov. Procedura a fost declanşată ca urmare a monitorizării de către Comisia Europenă a măsurătorilor privind calitatea aerului. Capitala a evoluat constant negativ în ultimii ani în privinţa proluării, ajungând, în ciuda raportărilor optimiste ale fostului primar Sorin Oprescu, la o poluare cu dioxidul de azot NO2 cuprinsă între 40-86 ug/mc, peste limita europeană admisă de 40 ug/mc. Declaraţia fostului ministru al Mediului datează din 2016, în condiţiile în care Comisia Europeană semnalase poluarea excesivă încă din 2014, timp de doi ani nefiind luate măsuri care să scadă nivelul de NO2 din atmosferă. Odacă cu creşterea numărului de maşini puternic poluante, apărute inveitabil ca urmare a eliminării timbrului de mediu, este de aştepat să asistăm chiar o creştere spectaculoasă a nivelului de poluare mai ales că autorităţile nu vor fi capabile să împieice accesul puzderiei de maşini cu motare afectate de scandalul Dieselgate. Efectele creşterii poluării explicate scurt şi sintetic arată că o creștere a poluării cu doar 5 ug/mc duce la o creștere cu 13% a riscului de atac de cord, iar cu fiecare creștere de 10 ug/mc, riscul de cancer la plămâni crește cu 36%.

Victime colaterale

În fine, ultimele victime „pe persoană fizică” ale eliminării timbrului de mediu sunt cei care ar trebui să-şi recupereze de la Stat taxele de mediu declarate ilegale de către instanţele europene. Ele trebuiau plătite de către Stat în rate, pe cinci ani, dar odată cu aborgarea legii care reglementa timbrul de mediu a dispărut şi posibilitatea recuperării banilor. "Având în vedere abrogarea OUG nr. 9/2013, contribuabililor nu li se vor mai restitui, pe cale administrativă, sumele în speță. Restituirea pe cale administrativă a acestor sume poate fi realizată doar în baza unui nou act normativ ce ar trebui emis în perioada următoare'', precizează Ministerului Mediului fără a da un termen celor care au contribuit la stat în perioada 2007-2013.

Cifre

- 4 rable înmatriculate la fiecare maşină nouă cumpărată, estimează APIA

- 36% creşterea riscului de cancer pulmonar la creştere a nivelului de poluare cu doar 10 ug/mc NO2

- 500 de euro costul unei înmatriculări în Bulgaria

masina bulgaria - Autoturismele înmatriculate în Bulgaria, sursa de poluare şi nesiguranţă rutieră pe şoselele României

Odometer - în premieră, RAR va păstra numărul de kilometri înregistraţi la ITP pentru verificare la următoarea inspecţie tehnic