x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Inima ta îți vorbește, ascult-o!

Inima ta îți vorbește, ascult-o!

de Maria Timuc    |    09 Ian 2014   •   14:24

Mi s-a întamplat într-o zi să întalnesc o persoană, ea să se poarte impecabil, chiar excepțional după criteriile pe care mintea le folosește ca să evalueze un comportament, dar – în prezența acelei persoane - inima mea a început să simtă o durere teribilă. Era o durere fizică apărută din senin, dar în care auzeam o șoaptă stranie; ”Eu îți spun că acest om este unul care te rănește”, auzeam în lăuntru, în vreme ce în afară lucrurile se petreceau invers. Durerea nu m-a lăsat pană ce întalnirea nu s-a epuizat. Inima mea a stat cuminte încă vreo două săptămani, cand din nou am avut o întalnire cu aceeași persoană și realitatea exterioară s-a bătut din nou cap în cap cu durerea inimii. N-am rezistat gandului ce se ivea în mine și-am spus cu voce tare; ”Inima mea e foarte deșteaptă; mă doare a doua oară și cred că-mi spune un mesaj deosebit”! Da, așa era! Aveam în față un om care fusese rănit atat de grav în ființa sa lăuntrică, încat îi era frică de durerea emoțională și, pentru că frica îi ghida comportamentul, riscam să mă aleg din relația cu ea cu lovituri grave ”în inimă”. Inima mi-a vorbit și a făcut-o cu atata forță încat am izbutit să mă protejez de o căzătură fantastică într-o prăpastie emoțională, pe care – inconștient – persoana aceea a deschis-o de frica de a nu pica ea însăși în abis.

Totul în univers este interconectat ca printr-o panză de energie, iar inima îi vorbește acestei panze, acestui întreg. Cand oamenii simt iubire, transmit o emoție capabilă să producă efecte care sfidează legile fizice. Cercetări mai noi arată că inima umană emite un camp electromagnetic de cinci mii de ori mai puternic decat cel al creierului (Institutl Hearth Meath - SUA), iar asta face ca inima să fie ”generalul”/conducătorul adevărat al vieții noastre și noi să putem simți ce simt ceilalți. ”La soluția unei probleme nu ajungi cu creierul/mintea. Inima are propriul ei creier, are proprii ei neuroni și propria inteligență. Inteligența inimii în viețile noastre poate fi recunoscută ca fiind ”primul impuls”. Cam așa ceva spunea Gregg Braden (fundamentandu-și spusele pe cercetări serioase) la un seminar pe care l-a susținut la București în luna septembrie a anului trecut (sigur că am participat la acel seminar). ”Să simți răspunsul, să simți ce-ți spune inima ta”, să simți acest prim impuls și să-l urmeazi e un fel în care îți asculți inima. Inteligența inimii este foarte puternică în viețile noastre, numai că noi n-o mai auzim sau glasul ei pare că se estompează, uneori se pierde și chiar pare că dispare. Nu-i posibilă o dispariție reală a vocii inimii, dar mintea noastră se învăluie în gandurile ei mereu carcotașe, nemulțumite și pline de agrumente așa zis logice ( în realitate le lipsește tocmai logica și adevărul) și atunci noi ne învelim cu propriile ganduri cum se învelește cerul cu nori și sfarșește prin a ascunde soarele. Soarele lucește, e acolo, pe cer, dar mintea nu-l poate vedea atat vreme cat nu se eliberează de propriile frici, dubii și suferințe construite cu ravna unui meșter Manole.

Inima noastră ”știe” și ne spune ceea ce știe printr-o emoție. Mintea ne vorbește prin ganduri, inima ne vorbește prin sentimente. Primul impuls e cel corect, zicea Gregg Braden. E un fel în care inima vorbește doar prin ”da” sau prin ”nu”, iar mesajul ei e categoric și întotdeauna fără greșeală. Inima nu ne vorbește prin ganduri, nu argumentează, nu se îndoiește, nu se teme, nu ne ceartă, nu ne iubește, nu e părtinioare și nu folosește logica mentală. Ea spune spontan ”asta îmi place” și tu simți bucurie, stare de bine, mulțumire, încantare, liniște, pace, blandețe, iubire. În trăirile frumoase e un ”da” al inimii, e inteligența inimii, care știe că avem nevoie de acea experiență. Să ne ascultăm inimile ar putea fi un fel în care înțelegem că avem în interiorul nostru un reper pentru adevăr, pentru decizii corecte și pentru alegeri de viață binecuvantate. Suferim pentru că nu ne mai auzim inimile și plonjăm din eroare în eroare pentru că iversăm ierarhia interioară; ar trebui să ne ascultăm inima mai mult decat mintea și să trăim după ”acest prim impuls” lăuntric, căci numai așa vom înțelege că ne e hărăzit de sus să avem o călăuză, care-i atat de minunat ascunsă chiar în inimile noastre.

×