Minunile : în realităţi sau doar în statistici?

Potrivit statisticilor, anul economic 2013 s-a încheiat în forţă. O neaşteptată creştere economică de 3,5%, cea mai ridicată din UE, a fost consemnată. Exporturile au înregistrat o neuzuală sporire, atingând 50 miliarde euro. Creşterea celor agroalimentare a permis, pentru prima dată după două decenii, trecerea României pe excedent în domeniu. Deficitul de cont curent a fost derizoriu şi inflaţia s-a situat la minime istorice. Potrivit tot statisticilor, 2014 a început în aceeaşi notă. Producţia industrială şi exporturile par să-şi fi continuat expansiunea. Contul curent extern a trecut chiar pe excedent. Deci totul bine şi frumos!

Sau, mă rog, aproape totul! Căci absolut aceleaşi statistici aduc în atenţie o lungă listă de consemnări bizare prin raport cu cele anterior menţionate, cu unele dintre acestea intrând de-a binelea în opoziţie sau incompatibilitate. Consumul de energie primară, care în general se mişcă în tandem cu PIB-ul, s-a prăbuşit pur şi simplu! Nu există vreun exemplu în istorie şi în lume – deci atât pe verticală, cât şi pe orizontală – de ţară în care, în vreun an, PIB-ul să fi crescut semnificativ, iar consumul de energie primară să fi scăzut semnificativ! Încă şi mai şi, în 2013, investiţiile în economie au dat înapoi, deci în consonanţă cu consumul de energie primară, dar în discordanţă faţă de creşterea PIB. Si cine dracu’ a mai văzut creştere economică fără investiţii?! Lista de bizarerii continuă! 30.000 firme intrate în insolvenţă s-au adăugat în cursul anului 2013, ducând numărul la peste 120.000 insolvenţe pe rol. Si nu poate fi vorba de firme cu pondere economică derizorie, întrucât asemenea firme nu sunt eligibile pentru insolvenţă. Iar în ianuarie, în plină înflorire cum s-ar spune, salariul net în economie a coborât cu 8% faţă de decembrie, parcă vrând să evidenţieze plauzibilitatea precară a minunilor din economie, dar mai ales totala lipsă de legatură a creşterii economice de pe hârtie cu situaţia economică reală a oamenilor. De altfel, pentru a sublinia aceste aspecte, contul curent extern a trecut pe excedent. Să accentuăm că, pentru o ţară care are de plătit datorii, cum este România, trecerea pe excedent a contului curent extern înseamnă de fapt plăţi nete în contul datoriilor (intrările din afară de resurse financiare nemaicompensând ieşirile) şi deci scăderi ale nivelului de trai. În condiţiile plăţii împrumutului uriaş de la FMI, despre o scădere a nivelului de trai este de fapt vorba în plină euforie a creşterii economice! Creştere reală sau fictivă? Unde se produce creştere economică în România actuală: în statistici sau în realitate?! Interesul guvernului în prezentarea unei creşteri economice cât mai semnificative este evident, ca şi cel al FMI şi CE, care, după cinci ani de ţinere sub comandă a României, vizează să probeze cu ceva că ceea ce au impus se soldează cu o reuşită şi nu cu un eşec. Simplu acest interes nu poate însă legitima certificatul statistic, care nu poate oferi un grad de plauzibilitate mai mare de 50%. (va urma)