Andreea Simon avea 9 ani si-a disparut din Miercurea Ciuc in seara zilei de 15 decembrie 2005. Inca din primele zile de ancheta, pe lista celor suspectati ca ar putea avea legatura cu disparitia fetitei figura si un politist. Aparea pe listingul telefoanelor apelate de mama fetitei si fusese localizat, prin declaratii de martori, in zona si la momentul disparitiei. Cazul de la Miercurea Ciuc venea imediat dupa cazul de la Iasi, unde conducerea inspectoratului de politie fusese demisa, pentru grave abateri in ancheta. Larisa Chelaru (8 ani) fusese rapita si ucisa pe 18 octombrie 2005, iar cadavrul ei a fost ascuns, pana pe 29 decembrie 2005, in subsolul blocului pe care politistii uitasera sa-l verifice. Dupa povestea de la Iasi, toata politia romana si-a scuipat in san, de frica. In ianuarie 2006, Ioana Munteanu, mama Andreeei Simon, recunoaste ca Burcuta Tiberiu, politistul suspectat, i-a fost prieten intim. Se configura astfel si un posibil mobil. Cazul de la Harghita se anunta a fi mai grav decat cel de la Iasi. Din dorinta de a proteja imaginea politiei, superiorii l-au protejat, la gramada, si pe cel suspectat. Au preferat, ani de zile, sa faca publice ipoteze neverosimile, sa fie chiar acuzati de lipsa de profesionalism si sa se faca de ras, decat sa spuna: "avem o veste buna si una rea. Vestea buna e ca exista un suspect principal, vestea rea e ca el e politist'... Meseria pe care o ai nu-ti garanteaza calitatea umana. Mai ales daca ajungi sa practici acea meserie pe rute ocolitoare. Asa cum nici greselile individuale nu pot arunca stigmatul asupra unei intregi bresle. Decat daca breasla, platita sa descopere adevarul, il acopera, pentru ca pune mai mult pret pe mandrie decat pe el.
Simon Andreea era o fetita de 9 ani care abia invata tabla inmultirii. Intr-un oracol necompletat, scrisese caligrafic: "iubirea pentru mine este un baiat care se numeste Lori'. Pe atunci, Lori, un coleg de scoala si de joaca, avea 11 ani. Andreea aflase de iubirea dintre o fata si un baiat din telenovele. Mama o certa ca se uita la ele. Si-i tinea predici, pe un ton ridicat, cand o prindea ca-si arunca hainele murdare inapoi, in sifonier. Cand a plecat de acasa, in seara aceea geroasa de decembrie, Andreea si-a lasat pe-un colt de masa batonul de ciocolata abia inceput. Se intorcea inapoi, sa-l termine. Se intorcea la mama pe care o pupa de fiecare data cand pleca sau venea de la scoala, se intorcea la tal ei vitreg, care-o alinta "ratusca', la surioara ei, Eliza, care nici nu implinise doi ani. Se intorcea la examenul pentru centura de karate, de a doua zi, la tabla inmultirii, la pomul de Craciun si la vacanta de iarna, de la bunicii din Palanca. Nu s-a mai intors niciodata. Pe ultimul ei drum de la magazin spre casa, i-a spus "saru'mana' celui invinuit astazi ca a ucis-o. Si-a carat singura sacosa cu patru litri de apa minerala si-a mers, cu capul descoperit si cu mana inghetata pe baiere, grabita, sa nu intarzie acasa. A mers crezand, curata, naiva, avand incredere. In ultima ei vara primise prima impartasanie.
Dupa noua luni de la disparitie, Tiberiu Burcuta recunoaste ca s-a intalnit cu Andreea in seara disparitiei. Ii povesteste mamei, o minte ca fetita a fost rapita cu o masina, iar femeia dezvaluie totul anchetatorilor. In cinci ani de zile, povestea despre ultimul drum al Andreei se modifica de la o declaratie la alta, pana cand, in februarie 2010, Burcuta ajunge sa sustina ca nu i-ar fi povestit niciodata Ioanei ca s-a intalnit cu fiica ei, ci ca doar i-ar fi spus ca "in situatia in care i s-ar fi intamplat ceva fetitei, acest incident cred ca a avut loc la 15-20 metri de mine, la intersectia aleilor (n.r. - una ducea spre blocul unde locuia Andreea, cealalta - spre blocul unde locuia el)'. Ioana a banuit ca Burcuta i-ar fi luat fata ca sa se razbune pe ea. Acum, el eticheteaza relatia lor ca fiind "de natura intima, nu as cataloga-o drept relatie amoroasa', insa ea isi aminteste ca el ii scria poezii, o suna zilnic si-o pandea seara pe la geamuri. Nu i-a raspuns cu aceeasi moneda, ba chiar a facut-o misto de performantele lui sexuale, in fata Luciei B., o buna prietena pe care chiar ea o cuplase cu el. La confruntarea dintre Ioana Munteanu si Tiberiu Burcuta, din februarie 2010, ei au avut voie, in final, sa-si adreseze intrebari unul celuilalt. Stiti care a fost prima intrebare pe care el i-a pus-o ei? "In ce relatie sunteti sau ati fost cu B. Lucia si daca ati purtat discutii cu privire la mine?'. Nici nu mai conteaza raspunsul. "O cunosc pe B. Lucia, suntem prietene bune si am discutat de mai multe ori cu ea despre invinuit, asa cum de altfel am mai declarat'. Ioana il intreaba, la randu-i, pe Burcuta: "Daca eu v-am gresit cu ceva vreodata, greseala prin care sa fiti determinat sa-mi faceti vreun rau?'. Abia aici conteaza raspunsul: "Partea vatamata (n.r. - Ioana, mama fetitei ucise) nu mi-a facut niciun rau si consider ca nici eu nu i-am facut vreun rau'. Recititi. Un singur cuvant are insemnatate. A treia intrebare si ultima e pusa de Burcuta: "Daca anterior disparitiei fiicei dvs. ati primit cumva amenintari cu privire la integritatea familiei dvs.?'. Sa nu uitam, Burcuta este politist. Subcomisar chiar. Sa nu uitam nici ca el venise cu ipoteza ca fetita fusese rapita cu o masina. Sau cu cea ca parintii ar fi ucis-o pe Andreea accidental s-apoi au aruncat-o in lacul Frumoasa. "Nu am primit amenintari anterior datei disparitiei fiicei mele, de la nimeni, cu privire la niciun membru al familiei mele', ii raspunde Ioana.
Pe 2 martie, Andreea ar fi implinit 15 ani. Acum ar fi fost in vacanta de vara si s-ar fi pregatit pentru prima zi de liceu. Pentru multi dintre cei care au anchetat cazul ei, Andreea Simon n-a fost decat un nume, pe o coperta de dosar. Pentru cativa dintre jurnalistii care-si mai aminteau de ea, cand si cand, a fost "fetita cu chibrituri' sau "Elodia de Harghita'. Cine-si mai incarca memoria si sufletul cu povestea unui copil disparut acum 6 ani?
Dan Petru, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, a preluat dosarul din ianuarie 2006, de cand a inceput urmarirea penala. Trei ani si jumatate ancheta s-a invartit in jurul suspectului, fara niciun spor. Si s-ar fi invartit si astazi, daca in iunie 2009 dosarul n-ar fi fost preluat de Parchetul General. Sub coordonarea procurorului Marius Foitos, au fost reluate audierile si cautarile cadavrului fetitei. S-a mers in zone deja verificate in primele zile dupa disparitie, dar si in locurile ce ramasesera necercetate. In ianuarie 2010, Tiberiu Burcuta a fost pus sub invinuire pentru lipsire de libertate si omor calificat.
Astazi, el lucreaza in continuare in politie, pentru ca legea prevede ca nu poate fi exclus decat dupa o condamnare definitiva si irevocabila. Dupa disparitia Andreei, viata lui s-a schimbat in bine. De la 1 ianuarie 2006, adica exact in luna in care se deschisese dosar penal, Burcuta lucreaza IJP Harghita, Biroul Arme, Explozivi si Substante Periculoase. Are un salariu lunar de 32 de milioane de lei, conform declaratiei de avere. S-a casatorit intre timp, iar in 2008 si-a cumparat un apartament de 44 metri patrati (40, conform declaratiei de avere din 2011). Anul trecut a contractat un credit de 13.500 de euro, scadent in 2017, si a primit un imprumut de 10.000 de franci elvetiei, cel mai probabil de la sora lui, stabilita-n Elvetia.
Conform declaratiei de interese, Burcuta este membru al Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual, iar dupa 2008 a intrat in Corpul National al Politistilor (CNP). CNP functioneaza in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si are ca principala atributie, conform site-ului oficial, "sa intreprinda masuri pentru dezvoltarea, in randul politistilor, a sentimentului de demnitate, onoare si atasament fata de traditiile si valorile morale pe care acestia trebuie sa le impartaseasca si sa le apere'.
Tiberiu Burcuta este. Andreea Simon era. In 2006, mama ei a adus pe lume inca o fetita. In acelasi an, Lucia B. s-a mutat de tot in Italia. Viata merge inainte si, o data cu ea, si ancheta penala. Daca detineti informatii care ar putea sa ajute la elucidarea acestui caz, va rugam sa ne scrieti, pe adresa redactiei sau pe adresa de mail: adriana.popescu@jurnalul.ro. Andreea are nevoie de lumina!
Mai multe amanunte despre acest caz: simonandreea.wordpress.com