x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Otrăvuri nemţeşti pentru plămânii românilor

0
Autor: Mircea Opris 17 Aug 2011 - 21:00
Otrăvuri nemţeşti pentru plămânii românilor


De peste sase ani, timisorenii care locuiesc in partea de nord a orasului se plang ca sunt afectati de mirosurile insuportabile de la fabrica de anvelope Continental Automotive Pro­ducts, unul dintre cei mai mari investitori germani din Banat. Fabrica functioneaza fara autorizatie de mediu din luna martie a anului 2006. Poluarea afecteaza direct peste 25.000 de persoane care locuiesc in arealul nordic al orasului. Grupurile societatii civile si compania se bat in expertize si contraexpertize, in timp ce politicieni si diplomati germani fac un lobby acerb in favoarea fabricii. Me­dicii de familie din zona vorbesc des­pre tot mai multe cazuri de afec­tiuni respiratorii, iar oamenii inrosesc te­le­foanele Garzii de Mediu si ale Agen­tiei pentru Protectia Mediului cu reclamatii. Chiar daca fabrica nu are o autorizatie de mediu definitiva, Con­tinental se extinde, urmand ca in iunie 2012 sa inaugureze o noua sta­tie de mixing brut pentru cauciuc care emana, printre alte substante, celebrul "negru de fum".

Comisia Europeana a declansat, inca din luna martie 2011, procedura de infringement pentru Timisoara, zona in care s-au depasit limitele ma­xime admise ale poluarii. Pedeapsa se refera in principal la pulberile in sus­pen­sie, conform reprezentantilor Garzii Nationale de Mediu. Monito­ri­zarea ceruta de Comisia Europeana viza insa si alti mari poluatori. Prin­tre care si fabrica de cauciucuri a nemtilor de la Continental. Aici poluarea este foarte greu, dar nu imposibil de masurat. Si asta pentru ca in primul rand oamenii se plang de un miros insuportabil, dar si de faptul ca, in unele dimineti, isi gasesc hainele puse la uscat, acoperite cu o pelicula fina de praf negru, ca pe vremuri, locuitorii din Copsa Mica. Dupa sase ani de lupta cu firma si cu autoritatile romane, oamenii i-au scris, in disperare, si presedintelui tarii. Raspunsurile se lasa insa asteptate, in timp ce politicieni si diplomati germani fac vizite la Timisoara si Bucuresti pentru a forta intrarea in legalitate a fabricii.

Continental Anvelope se gaseste pe fosta platforma industriala a defunctei Uzine Mecanice Timisoara, din nordul orasului. Insa ea se afla la nu mai putin de 80 de metri de blocuri de locuit si la 500 de metri de Spitalul de Boli Infectioase "Victor Babes", cu singura sectie de pneumoftiziologie din oras, dar si de Institutul de Cardiologie. Mirosul sufoca insa cel putin patru cartiere, Aradului, Lipovei, Lugojului si Modern, in care locuiesc aproximativ 25.000 de oameni. Aceasta, in conditiile in care fabrica din Timisoara este singura unitate a Continental din Europa care nu are o zona-tampon de vegetatie. Mai mult, in Planul Urbanistic General, Primaria Timisoarei mentine zona UMT, unde locuiesc aproximativ 8.000 de oameni si functioneaza doua spitale, drept zona industriala.

Autoritatile romane tac, nemtii vin cu "pile si relatii"
Comisariatul Garzii de Mediu din Timisoara are cunostinta despre problemele de la fabrica de anvelope, a dat avertismente si amenzi. Garda Nationala de Mediu a platit chiar si un studiu care dovedeste ca substantele emise in atmosfera sunt nocive si depasesc astronomic valorile maxime admise. Cu toate acestea, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului continua sa emita avize temporare de mediu, in baza carora intreprinderea continua sa func­tio­ne­ze. In pofida masurilor luate impotriva poluatorului, ambele institutii sus­tin oficial, insa, ca fabrica de anvelope Continental nu incalca normele de mediu. Sta marturie corespondenta purtata cu reprezentantii acestora.

In paralel, concernul Continental da in judecata si intimideaza pe oricine are curajul sa afirme public ca ar produce poluare. Si pentru ca firma are planuri de extindere, nemtii fac lobby politic la Timisoara si Bucuresti. Astfel, in iunie 2009, Su­sanne Kastner, pe atunci vice­pre­se­dinte al Parlamentului Federal German, s-a intalnit in secret cu prefectul de Timis, Mircea Bacala si pre­se­dintele CJ Timis, Constantin Ostaficiuc, pentru a face lobby firmei Continental. Cum Continental Anvelope a fost de mai multe ori in centrul unor scandaluri legate de anumite formalitati pe care trebuia sa le indepli­neasca, dar si din cauza miilor de plangeri indreptate impotriva sa de locuitorii din zona respectiva care spun ca noxele emise de fabrica depasesc limitele normale, vice­pre­sedinta Bundestagului a venit la Timisoara suparata pe faptul ca firma germana ar fi acuzata pe nedrept. "Doamna Kastner a spus ca se vehiculeaza ca toate institutiile de stat din Timis sunt impotriva Continental. Impreuna cu domnul Ostaficiuc i-am spus ca lucrurile nu se intampla deloc asa. Singura institutie cu care Continental are o problema este Agentia de Mediu. Ei sunt inca in procedura de avizare, dupa trei ani de cand ultima autorizatie de mediu a expirat. Au fost evaluari facute de doua laboratoare agreate de firma germana, unul din Ungaria si unul din Romania. Cele doua evaluari au fost foarte diferite. Conform celei din Romania, nivelul no­xelor este de patru ori mai mare decat cel inregistrat de laboratorul din Ungaria", declara la acea vreme prefectul Mircea Bacala.
In decembrie 2010, Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a vizitat fabricile Continental din Timisoara.

Intrebat de Jurnalul National despre pro­blema poluarii la Continental Anvelope, acesta a adus argumentul ca investitia salveaza economia. "Daca sunt bine informat, aprobarile de mediu pentru Continental au fost acordate de Guvernul roman. Mai degraba, noi am regretat faptul ca s-a amanat atat de mult acordarea (autorizatiei de mediu – n.r.) si asta nu a fost un bun exemplu pentru alti investitori germani", a declarat ambasadorul Andreas von Mettenheim.

Dusmanul e invizibil, deci productia continua
Mirosul si pulberea neagra au iscat scandal, s-au facut diverse studii, au avut loc dezbateri publice aprinse, s-au dat publicitatii tot felul de rapoarte. Concluzia oficiala: Continental AP Timisoara nu polueaza si respecta normele europene de mediu, oferind si studii care sa ateste asta. Acesta este raspunsul oficial al nemtilor. In ciuda opiniilor oficiale, peste 10.000 de timisoreni au semnat petitii, printre care una catre Presedintia Romaniei, pentru a se lamuri problema. Comisariatul Regional Timis al Garzii de Mediu sustine ca SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL are masuri de monitorizare a emisiilor la cosuri pentru urmatorii parametri: monoxid de carbon, pulberi, compusi de sulf SOx, compusi ai azotului NOx, compusi organici volatili. Din rezultatele determinarilor efectuate de laboratoare acreditate se observa ca valorile noxelor enumerate sunt sub limita admisa prin legislatia in vigoare (Legea nr. 104/2011 si HG 699/2003 Anexa nr. 2 pct. 18 "conversia cauciucului"). In cazul compusilor organici volatili so­cietatea detine instalatie de monito­rizare continua a acestora, in­re­gistrarile situandu-se la valori de 8-10 ori mai mici decat valorile limita admise". In plus, aceeasi institutie sustine ca anul acesta "au fost efectuate masuratori olfactometrice in perioada 26-29.08.2010 (cate sase probe in fiecare zi), iar Raportul de verificare cu privire la masurarea olfactometrica intocmit de INTERGEO Umwelttechnologie und Abfallwirtschaft GmbH Austria a fost depus si la GNM CJ Timis, nr. inre­gistrare 2122/05.10.2010. Fata de determinarile din 2008 se observa o reducere a concentratiei medii a mirosului cu aproximativ 10%. Ca­litatea mirosului a fost evaluata in mod constant cu o valoare de 6, adica "usor neplacut". Se observa de asemenea ca varful de concentratie a scazut cu aproximativ 50% raportat la masuratorile din 2008 (128 unitati de miros/mc in 2010 fata de 228 unitati de miros/mc in 2008".

Minciuni olfactive
Miroase urat, dar nu si toxic este concluzia firmei de monitorizare adusa de Continental. In realitate, lucrurile stau diferit. In ianuarie 2007, Continental Anvelope primeste o amenda de 60 de milioane de lei vechi, pentru functionare fara auto­rizatie. Urmeaza contestarea amenzii si un lung sir de procese. In iunie 2008, firma austriaca INTERGEO face un studiu al mirosurilor propagate in atmosfera, studiu din care reiese ca emisiile sunt sub maxima normelor legale. In octombrie 2008, firma Lajedo din Ploiesti, abilitata in astfel de cercetari, face un studiu platit de Garda Nationala de Mediu. Rezultatele provoaca scandal public si sunt foarte diferite de cele ale austriecilor. Concluziile sunt alarmante: masuratorile facute de cei de la Lajedo arata depasirea de peste 50 de ori a limitei maxime admise in cazul a cel putin trei substante: acetat de butyl, metil cetona si butanol... In urma studiului, firma primeste inca o amenda. Toate amenzile primite sunt contestate de Continental.

"Noi am discutat cu mai multi experti care ne-au spus ca sunt intre 2.000 si 3.000 de substante care ar trebui monitorizate. Un astfel de studiu este extrem de scump. Doar Germania, Japonia si Coreea de Sud au legislatie privind poluarea cu substante care nu se vand sau nu sunt pulberi. Care tin doar de miros. Aici e smecheria folosita de Continental. Noi nu avem legislatie pentru acest tip de poluare. E vorba de compusi organici volatili. Am contestat studiul facut de Intergeo Austria pentru ca nu au respectat intervalele orare si metodologia. Apoi a venit studiul facut de Lajedo Ploiesti, care au spus adevarul. S-au trezit tarati prin tribunale, amenintati cu executarea silita. Interesant este ca firma de avocatura folosita de nemti sa dea in judecata Lajedo a fost "Zamfirescu – Racoti – Predoiu", unde este asociat Catalin Predoiu, numit in februarie 2008 ministru al Justitiei. Lajedo nu a mai suportat presiunile, asa ca cei de la Continental si-au retras plangerea impotriva lor pentru ca au facut public raportul si analizele si au facut o intelegere amiabila chiar anul acesta. Culmea e ca, in anul 2010, se da o sentinta definitiva si irevocabila prin care se spune ca studiul celor de la Lajedo a fost corect si obiectiv", a declarat Adrian Stoica, din partea Asociatiei Proprietarilor din Zone Rezidentiale si a Grupului de ini­tiativa in promovarea opiniei pu­blice, GIPRO. Acesta a mai povestit despre rude ale membrilor din organizatiile civice, care lucreaza la Continental si au fost amenintati cu concedierea, pe motiv ca frati sau alte rude fac parte din miscarea civila "anti-Conti". "Persoana noastra din zona UMT a fost contactata de un reprezentant al firmei si i s-au oferit bani ca sa se termine cu miscarea de contestare. Aceeasi problema o au si medicii de familie din zonele afectate care nu au curajul sa spuna public ce pro­bleme de sanatate au aparut din cauza compusilor organici volatili de la fabrica de anvelope", a mai spus Adrian Stoica.

Romanii, ignorati de toata lumea
Impotriva celor dezvaluite de raportul firmei ploiestene Lajedo, Continental a venit cu o contraexpertiza facuta exact in aceeasi perioada de Balint Analitika Kft, firma ungara de analize de mediu. Raportul acestora a fost favorabil producatorului de anvelope, lucru explicabil prin contractul generos prin care firma maghiara face analize si bilant de mediu pentru fabricile Continental din toate locatiile din Eu­ropa. La fel, au fost ignorate si vo­cile parlamentarilor romani de Timis. De­putatul Maria Barna si senatorul Ilie Sarbu au ridicat in Parlamentul Ro­­maniei de mai multe ori problema poluarii de la Continental Anvelope, lipsa autorizatiei de mediu si im­plicit activitatea ilegala, precum si incalcarea normelor europene care in­terzic astfel de colosi industriali in zo­nele populate. Nici actiunile celor doi parlamentari nu au avut nici un ecou.

Medicii de familie din cele patru cartiere afectate direct vorbesc despre un numar tot mai mare de afectiuni respiratorii, insa toti vor sa le fie protejata identitatea. O singura voce din sfera medicala a acuzat direct, in urma cu patru ani compania. Dorin Vancea, fostul director al Spitalului de Boli Infectioase, a declarat ca nu este normal ca o fabrica cu activitate poluanta sa functioneze atat de aproape de locuintele oamenilor. "Este anormal ca o fabrica de acest gen sa fie atat de aproape de oras. Fabrica de anvelope este o industrie poluanta. Nu mirosul este grav, pentru ca poate fi inofensiv, ci substantele pe care ea le emana. Nu stiu ce tip de poluare face aceasta fabrica. Am avut pacienti care s-au plans de miros, dar noi nu putem verifica si nici nu este treaba noastra sa o facem. Poluarea poate fi prin radicali liberi, bio­xid de azot, substante oxidante etc. Toate au un efect iritant. Cei mai afectati sunt batranii, mai ales cei cu boli cardiovasculare, dar si copiii. Toamna, cand vremea este mai umeda, este cel mai mare pericol", a declarat Dorin Vancea, medic primar pneumoftiziolog la Spitalul de Boli Infectioase "Victor Babes", vecin cu fabrica.

In acelasi repertoriu cu am­ba­sa­do­rul german Von Mettenheim, re­prezentantii Contintental Anvelope au raspuns prin intermediul unei firme de PR. Nici o mentiune legata de intrebarile privind posibila poluare, depasiri de limite sau substante nocive. Doar faptul ca "in prezent, in Romania de peste 10 ani, Concernul Continental a investit peste 170 de milioane de euro in cadrul fabricii din Timisoara, atat in tehnologie, cat si in protectia mediului. Producatorul de anvelope Continental din Timisoara a primit autorizatia de mediu in iunie 2010, dupa o analiza complexa realizata de autoritatile competente. Ca parte a autorizatiei, compania s-a angajat sa investeasca 1 milion de euro in programe de protectia mediului, pe o perioada de doi ani. Compania a demarat o investitie de 50 de milioane de euro pentru procesul de productie a materiei semifinite "master batch". Programul de extindere va imbunatati fluxul tehnologic si va asigura fabricii autonomie completa. Procesul tehnologic respecta in totalitate legislatia Uniunii Europene cu privire la protectia mediului. Emisiile vor fi colectate, vor fi instalate sisteme de filtrare si aspirare, negrul de fum si uleiul vor fi folosite intr-un circuit inchis. In plus, va fi instalat un sistem de mo­nitorizare permanenta a factorilor de mediu, conform unui plan prestabilit". Cu alte cuvinte, cei de la Continental vorbesc despre filtre si alte tehnologii de reducere a poluarii. La timpul viitor.

Viitorul in negru de fum
Pana cand lucrurile vor fi lamurite si se va face dreptate fie fabricii de anvelope, fie timisorenilor care locuiesc in zona, mirosul persista. Gradinile din jur au ajuns sa semene, in multe locuri, cu o jungla. Oamenii spun ca au renuntat sa mai cultive ceva, pentru ca toate legumele se innegresc pana sa ajunga sa se coaca. Zona-tampon de vegetatie nu apare in planul de investitii.

Cat priveste procedura de in­frin­gement pentru poluare la Timisoara, declansata de Comisia Europeana, autoritatile de protectie a mediului au gasit solutia ro­ma­neas­ca. Directia de Mediu a Primariei Ti­mi­soara a mon­tat perdele de copaci tocmai in jurul celor doua statii fixe de monito­ri­zare a calitatii aerului din oras. Asa ca toate masuratorile indica in oras aer curat, precum cel din Alpii el­ve­tieni. Nemtii de la Continental Anvelope merg mai departe. Inarmati cu un nou acord de mediu, acestia extind procesul de productie cu cinci linii de mixare, producatoare de gaze si de negru de fum.
Citeşte mai multe despre:   continental,   poluare,   fabrica de anvelope

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 8407


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de