Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul MCV pare scris la dictare: cine a dat cu pixul a avut urechea pâlnie la “vocile” cele mai stridente ale băsismului. Aprecierile actului de supraveghere a Justiţiei din România deschid o poartă periculoasă la adresa democraţiei şi libertăţii de exprimare. După ce ticăloşia strecurată de Cotroceni în “strategia de securitate naţională” punea presa în atenţia serviciilor secrete ca element de vulnerabilitate, funcţionarii lui madam Reding atacă acum, la baionetă, libertatea presei.
Ziariştilor care critică instituţiile ce şi-au pierdut credibilitatea – nu prin statutul lor, ci prin oamenii puşi de Băsescu să le populeze – trebuie să li se pună botniţă. Aceasta este cea mai scandaloasă recomandare consumată vreodată de un act emis de autorităţile de la Bruxelles pentru o ţară membră a UE.
Politica sugerată de MCV faţă de presă este instituirea cenzurii şi a sancţiunilor la adresa vocilor critice şi a instituţiilor de media, care, vai, îndrăznesc să prezinte în adevărata lumină personaje sinistre care lucrează în CSM, ANI, Curtea Constituţională. Controlul serviciilor secrete prin acţiuni operative ordonate în interiorul redacţiilor nu şi-a găsit locul în MCV, dar tânguirile locotenenţilor băsişti pe umărul comisarilor UE i-au înduioşat. De la monitorizarea Justiţiei, comisia Europeană ajunge să monitorizeze presa din România şi, depăşindu-şi mandatul, cade într-o eroare de nepermis recomandând “ciocul mic”.
Raportul CE privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare i de si verificare - format PDF
_______________________________________________________________________________________
Pentru prima dată, Raportul de ţară (MCV) prezentat ieri la Bruxelles de Comisia Europeană pune la colţ presa din România, căreia îi reproşează o atitudine prea critică faţă de înalţi oficiali şi magistraţi, recomandând revizuirea regulilor existente pentru a asigura protecţia instituţiilor şi a persoanelor. “Comisia ar dori, de asemenea, să atragă atenţia asupra rolului mijloacelor de informare în masă. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente, pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente”, se arată în raportul Comisiei. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat ieri că Executivul UE a primit plângeri de la reprezentanţi ai CCR, CSM şi ÎCCJ, printre altele în legătură cu atacuri de intimidare şi hărţuire prin media. “Am avut multe cazuri, nu doar unul sau două, ci un număr destul de mare de cazuri în care reprezentanţi de înalt nivel, judecători şi nu doar judecători, au fost supuşi presiunii, unor atacuri de fapt, hărţuire, intimidare, prin intermediul presei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, citat de Mediafax. Gray a subliniat că aceasta nu este o problemă nouă. “Nu este o problemă nouă, cred că ştiţi că preşedintele Barosso a discutat această problemă cu premierul român în luna august. Şi în comisia de la Veneţia a Consiliului Europei au fost analizate temerile pe acest subiect. Au existat reclamaţii din partea unor organisme, precum Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-au adresat comisiei. De aceea am abordat această problemă, care trebuie analizată. Cred că se face şi o campanie politică, într-un fel sau altul, o campanie care face parte din procesul politic normal, dar în mai multe cazuri, nu doar unul sau două, s-a trecut limita”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
El a mai spus că, pe de o parte, jurnaliştii s-au plâns, apoi a văzut “cum se duc campanii împotriva unor persoane din sistemul judiciar”. “Nu mă apuc acum să spun cutare sau cutare ziarist sau publicaţie, însă ceea ce s-a constatat a fost că am primit plângeri de la tot felul de la organisme din domeniul reformei justiţiei. Avem mai multe exemple din partea anumitor persoane care ne-au semnalat aceste lucruri. Au fost semnalate aceste chestiuni, şi de aceea acest fragment se regăseşte în raport, şi din acest motiv se face trimitere, de pildă, la CNA. Cred că în ultimele şase luni am auzit tot felul de declaraţii făcute de toate părţile eşichierului politic. E important că nu s-a constatat ca principalele personalităţi politice să spună în ultimele şase luni: «Staţi puţin, se exagerează». Cred că raportul este elocvent”, a adăugat Gray.
“Campanii mediatice de hărţuire”
Raportul Comisiei Europene arată totodată că atacurile politice la adresa sistemului judiciar nu au încetat, deşi au existat recomandări din partea CE în urma informaţiilor privind campanii mediatice de hărţuire faţă de persoane din instituţii judiciare şi anticorupţie importante. “Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărţuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituţii judiciare şi anticorupţie importante, inclusiv ameninţări cu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora şi campanii mediatice de hărţuire”, notează raportul, dând ca exemplu “acuzaţiile de exercitare de presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale şi de intimidare a acestora”. Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin, scrie în raport, la capitolul “Independenţa sistemului judiciar”. “Atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat”, constată CE, apreciind că “un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti”, iar pentru aceasta e necesar “ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”. Raportul menţionează şi că, deşi au existat îngrijorări cu privire la faptul că hotărârile judecătoreşti anterioare ar fi putut fi invalidate vara trecută prin graţieri acordate în circumstanţele particulare ale preşedinţiei interimare, “preşedintele interimar (n.r. – Crin Antonescu) a respectat pe deplin recomandarea în această privinţă”.
Ponta: “Presiuni împotriva judecătorilor care nu au vrut să voteze cu Hăineală”
Premierul Victor Ponta a declarat ieri ca este de acord în mod special cu un lucru notat de Comisia Europeană în raportul din cadrul MCV, şi anume fenomenul hărţuirii unor judecători şi oficiali-cheie de către mass-media. Ponta a declarat că a văzut presiuni extraordinare făcute asupra judecătorilor care nu au vrut să voteze la Consiliul Superior al Magistraturii cu Oana Schmidt Hăineală. “Sunt de acord cu un lucru în mod special din ceea ce spune Comisia, presiunile exraordinare din zona media asupra judecătorilor. Am văzut presiuni extraordinare împotriva judecătorilor care nu au vrut să voteze la CSM cu preşedinta, doamna Hăineală. Şi astăzi se fac presiuni asupra judecătorilor într-o parte din mass-media să îi dea din nou drumul OTV-ului să funcţioneze”, a declarat Ponta. “Eu sunt convins, şi aşa am înţeles de la Comisie, că nu e vorba doar de presiuni într-o parte, e vorba că toate presiunile sunt sancţionate, şi eu unul o să mă delimitez de toate presiunile, nu cred că există presiuni bune şi presiuni rele”, a adăugat premierul.
Orban: Vor veni recomandări foarte concrete pentru presă
Fostul comisar european Leonard Orban a afirmat ieri că introducerea elementului privind mass-media în raportul de ţară va crea dificultăţi suplimentare. “Cred că acesta este elementul de noutate, nu neapărat pozitiv, mai degrabă negativ, care va crea dificultăţi suplimentare în continuare, pentru că au început cu patru condiţionalităţi (…) şi acum avem un alt element, legat de zona de mass-media, de, dacă vreţi, vorbea Mark Grey, introducerea unor reglementări mai stricte legate de conduita în domeniu”, a declarat fostul ministru într-o emisiune la Digi 24. El a subliniat că, în momentul în care CE a pus un subiect pe masă, mai devreme sau mai târziu va veni cu recomandări foarte concrete, aşa cum a fost pe zona achiziţiilor publice, pe zona fondurilor europene. “Reglementarea în acest domeniu al libertăţii presei este o chestiune ce nu ţine de legislaţia comunitară. (...) Vor fi nişte recomandări, dacă nu sunt în acest raport, ulterior se va veni cu recomandări foarte concrete – aici ne aşteptăm să acţionaţi aşa, aici aşa. Să nu credem că vorbim doar de chestiuni cu caracter general. Nu. Toate aceste lucruri se transpun până la urmă în nişte chestiuni foarte concrete de recomandări, care sunt monitorizate în detaliu atât de CE, dar şi de unele dintre statele membre, care sunt foarte atente la evoluţiile în domeniu atât în România, cât şi în Bulgaria. (...) Ne putem aştepta inclusiv la recomandări – sigur, speculez aici – privind modificarea Legii audiovizualului sau alte lucruri. Eu mă aştept ca, mai devreme sau mai târziu, poate nu în raportul acesta, poate ulterior, să fie nişte recomandări concrete legate de acest domeniu”, a explicat Leonard Orban.
CNA anunţă modificări “substanţiale” ale legislaţiei
Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Laura Georgescu, a declarat că va propune “modificări substanţiale” ale legislaţiei audiovizuale, în spiritul prevederilor raportului MCV: “Îmi asum toată recomandarea Comisiei şi cu privire la activitatea Consiliului şi chiar am să vin în întâmpinare, propunând foarte rapid modificări substanţiale, fiindcă, într-adevăr, avem de-a face cu un derapaj generalizat”, a declarat ieri pentru Agerpres preşedintele CNA. Laura Georgescu a subliniat că este de acord şi a susţinut permanent armonizarea Codului audiovizual şi chiar a Legii audiovizualului cu evoluţia societatii româneşti, declarându-se convinsă că nici unul dintre actorii de pe piaţa audiovizualului nu are altă părere: “Din păcate, perioada recentă a fost însoţită şi de declaraţii destul de alunecoase ale unor personalităţi, şi cred că ar trebui menţionat că până şi astăzi am asistat la un caz concret, în care o vedetă de televiziune a încercat să exercite presiuni abuzive asupra deciziei unui judecător într-un proces de contencios administrativ cu o instituţie”, a mai spus preşedintele CNA.
Citește pe Antena3.ro
