Cu Marta „mort“, mulţi respiră uşuraţi

Procurorul Marius Iacob, ajuns acum adjunct la DNA, mai caută ceva greu de găsit: pe Codruţ Marta. Specializat în morţi fără cadavru, după Elodia, procurorul Iacob, citat de un canal media, avansează ca sigură varianta dispariţiei lui Marta în urma unei crime. Dosarul de evaziune în care Marta este trimis în judecată cu un grup numeros ar rezolva multe din problemele celorlalţi inculpaţi. Toţi ar arunca principala vină asupra lui Marta, fostul şef de cabinet şi prieten încă din copilărie cu Sorin Blejnar. Uriaşa evaziune din acest dosar, de circa 15 milioane de euro, ar fi avut „un creier“ în Marta, nu în şefii de la ANAF – Blejnar şi Viorel Comăniţă.

Cercul de interese în contrabanda cu motorină şi evaziunea prin sustragerea de la plata taxelor la produsele accizate cuprinde un segment important al benzinarilor din Sibiu. De protecţia grupului din Sibiu răspundea, evident, Viorel Comăniţă. Cu Marta de negăsit se rupe şi filiera spre Elan Schwartzenberg, iar Blejnar devine un simplu pion în dosar. Nu mai sunt relevante astfel nici legăturile lui cu Palatul Cotroceni. Comăniţă, prins pe „fliera americană“, în vizită la transfugii Nemeş, fără Marta ar avea şi el mai puţine fapte în cârcă. S-ar pierde în ceaţa anilor şi felul în care a fost promovat la Bucureşti, de la Sibiu, o dată cu o prietenă din copilărie transferată de la Parchetul din Sibiu în fruntea ierarhiei. Părinţii celor doi copii de succes, şi ei prieteni de-o viaţă, dar şi procurori în judeţul Sibiu, ar avea bătrâneţi mai liniştite.

Familia Băsescu ar fi şi ea mai liniştită prin „mortul de negăsit“ dat în sarcina procurorului Iacob. Benzinarii evazionişti din Sibiu care sunt în dosar nu ar mai fi întrebaţi cine i-a dirijat spre Gazprom şi nici de ce apare pe filieră notarul Ioana Băsescu. Ministrul Ariton scapă şi el de amintirile grele ale dosarului închis de Parchetul din Sibiu la începutul anilor 2000 şi nu va fi întrebat de rolul lui de balama în afacerea „benzinării pentru Gazprom“. Chiar şi naşul de căsătorie al perechii de aur Buzabrici-Blejnar, Adrian Daniel Moldoveanu, care conducea comunitatea de Informaţii la Administraţiz Prezidenţială, are ceva de câştigat din „cadavrul Marta“. Va fi uitat, în ceaţa în care a dispărut pentru că Marta era „Regina“, casierul şpăgilor şi „serviciile“ nu se ocupau de cei „cu naşul în suflet“! Încrengătura de relaţii şi interese infracţionale, economice şi politice nu mai poate fi adusă în instanţă o dată ce „marele“ Marta a dispărut.

Elan a fugit în Israel

Depozitarul imaginilor compromiţătoare cu granguri seduşi de reţeaua prostituatelor de lux odată scufundat într-o nouă „Elodie“ îi transformă în călugări şi pe cei din Grupul Monaco. Iar Elan Schwartzenberg, ultimul care l-a văzut viu pe Marta, va fi şi el ultimul interesat să vorbească cu procurorii DNA. De altfel, şi acesta din urmă ar avea viaţa mai uşoară „îngropându-l“ cu acte pe Codruţ Marta.
Până de curând informaţiile anchetatorilor avansau ipoteza răpirii lui Codruţ Marta, iar Elan Schwartzenberg era implicat în dispariţia urmăritului internaţional. De altfel, Schwartzenberg a fost ultima persoană cu care Marta s-a întâlnit înainte de dispariţie. Procurorii au percheziţionat locuinţele lui Elan, inclusiv cea de la Monaco, iar din vila din Izvorani au fost colectate două pahare care prezentau urme de alcool şi somnifere. După ce a fost audiat de către procurori, Elan Schwartzenberg a plecat din ţară. În lipsa acestuia, procurorii au pus sechestru pe mai multe bunuri ale omului de afaceri. Deşi a fost citat de mai multe ori la DNA, Elan a refuzat să se prezinte. Ultima dată a fost văzut în ianuarie în preajma delegaţiei lui Traian Băsescu în timpul vizitei preşedintelui din Israel.

Ce mai rămâne din dosar
Fostul preşedinte al ANAF Sorin Blejnar a fost trimis săptămâna trecută în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat, împreună cu soţii Radu şi Diana Nemeş, de complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat, prejudiciul fiind de 56 milioane euro. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Viorel Comăniţă, la data faptelor director la Autoritatea Naţională a Vămilor şi vicepreşedinte al ANAF; Florin Dan Secăreanu, ofiţer de poliţie în cadrul MAI – Direcţia Generale de Informaţii şi Protecţie Internă. În perioada 2011-2012, Radu şi Diana Nemeş au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare. Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de Codruţ Marta şi Sorin Blejnar.

Potrivit DNA, Marta a sprijinit grupul infracţional în schimbul unei părţi din beneficiile obţinute, asigurând legătura cu funcţionari publici aflaţi în sfera lor de influenţă şi care erau în poziţia de a le proteja interesele. Tot Marta a influenţat, la cererea lui Radu Nemeş, numirea unor funcţionari pentru ca activitatea evazionistă să se poată desfăşura netulburată. Blejnar şi Comăniţă au sprijinit activitatea grupului, garantându-i protecţia, în virtutea funcţiilor pe care le deţineau. Ei cunoşteau activitatea grupării şi au participat în mod repetat la întâlniri cu liderii acesteia, însă nu şi-au exercitat atribuţiile pentru a stopa fraudarea bugetului, folosind în schimb informaţiile pe care le deţineau şi poziţia pe care o aveau pentru a sprijini funcţionarea mecanismului evazionist. Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.