Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au încercat să discrediteze publicația Jurnalul Național și pe jurnaliștii Victor Ciutacu și Robert Veress, redactor șef, respectiv senior editor la Jurnalul Național. Mobilul acțiunii procurorilor nu este cunoscut, dar poate fi bănuit, ținând cont de orientarea publicației noastre, critică la adresa președintelui în exercițiu.
Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei a sesizat abuzurile procurorilor prin petiții înaintate conducerii DIICOT, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecției Judiciare. Petițiile au fost reunite și analizate de Inspecția Judiciară, care a dispus clasarea acestora. Din analizarea Rezoluției Inspecției Judiciare reiese, clar, că, în România, procurorii pot face orice doresc. Se prezumă că totul este „în interesul cauzei”, iar aprecierea exclusivă asupra rezultatului muncii procurorilor revine instanțelor de judecată.
Practic, Inspecția Judiciară a legalizat statul polițienesc și abuzurile procurorilor nu doar în ceea ce privește Jurnalul Național și pe redactorii săi, ci la adresa presei din România.
Pentru ca batjocura să fie completă, Inspecția Judiciară ia notă de faptul că i se cer clarificări referitoare la acțiunile procurorilor împotriva Jurnalului Național și a celor doi jurnaliști ai publicației noastre, însă răspunde referindu-se la un alt caz, al jurnalistului Răzvan Savaliuc, de la „Lumea Justiției”.
Nici Rezoluția Inspecției Judiciare și nici adresa de răspuns către AMP nu sunt semnate, în clar. Rezoluția poartă semnătura unui „inspector judiciar”, iar adresa de răspuns este semnată în numele inspectorului șef de o persoană neidentificată. Inspectorul șef al Inspecției Judiciare este Rică Vasiliu Cravelos, judecător numit în această funcție de CSM, pentru un mandat de trei ani, la 1 septembrie 2012.
Vă vom prezenta, integral, atât sesizarea AMP către DIICOT / CSM / Inspecția Judiciară, cât și soluția primită de la Inspecția Judiciară.
Pentru o mai facilă înțelegere a celor două documente, iată o succintă introducere în subiect.
În momentul în care DIICOT a reținut persoana respectivă și a trimis-o în judecată, a inserat în rechizitoriul cauzei stenogramele rezultate în urma interceptărilor. Mai mult, procurorii au emis acuzații grave la adresa jurnaliștilor Victor Ciutacu și Robert Veress și a Jurnalului Național, fără a prezenta probe, ci exclusiv considerații personale. Din rechizitoriu rezultă că cei doi jurnaliști ar fi inițiat și derulat o campanie de presă pentru a-i intimida pe procurori, acționând la ordinul unei persoane cercetate de aceștia.
Rechizitoriul a fost întocmit și a fost înaintat instanței, devenind public, fără notificarea celor implicați: Robert Veress, Victor Ciutacu (al cărui nume apare în stenograme în urma unei discuții ce nu a fost interceptată, dar la care a făcut referire Robert Veress, într-o convorbire purtată cu o persoană din dosar) și Jurnalul Național.
Deși acuzațiile aduse sunt grave, cei pomeniți nu au fost incriminați și nici citați ca martori. Nu au o altă calitate decât aceea de „personaje din dosar”. Mai mult, doar numele redactorului șef este dat în clar, în cazul lui Robert Veress fiind precizate doar inițialele numelui și prenumelor.
Rechizitoriul fiind public, consecințele sunt inevitabile, fiind puse sub semnul îndoielii probitatea noastră profesională, reputația și buna noastră credință.
Am aflat de conținutul rechizitoriului în urma unor acuzații și jigniri ce ne-au fost aduse pe forumul jurnalul.ro, prin comentarii la articole critice la adresa președintelui Traian Băsescu și a regimului instituit și patronat de acesta.
Am prezentat, în articole publicate de Jurnalul Național (www.jurnalul.ro), pasajele din rechizitoriu care fac referire la noi, la Jurnalul Național. Totodată, am solicitat conducerii DIICOT explicații referitor la modul în care au acționat procurorii structurii teritoriale Galați. Nu am primit răspunsurile solicitate nici în ziua de azi, la trei luni de la adresa noastră, deși există obligația legală de răspuns în termen de 10 zile.
Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei (AMP) s-a sesizat în urma acestor grave abuzuri. După ce s-a consultat cu avocați și cu jurnaliști de investigație de la alte publicații, AMP a ajuns la aceleași concluzii la care am ajuns și noi și a sesizat DIICOT, CSM și Inspecția Judiciară, cerând probe în susținerea alegațiilor procurorilor la adresa noastră, iar Inspecției Judiciare să se pronunțe în privința eventualelor abateri de la îndatoririle profesionale ale procurorilor DIICOT care au acționat împotriva noastră.
DIICOT nu a prezentat probele cerute de AMP (nici nu avea cum să le prezinte, pentru că acestea nu există) și a trimis cauza „spre competentă soluționare” Inspecției Judiciare, iar Inspecția Judiciară a clasat cauza, considerând că procurorii au acționat legal.
Sesizarea AMP către DIICOT / CSM / Inspecția Judiciară.
11.09.2012
Către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
În atenția dlui Procuror Șef Direcție Codruț Olaru
ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei a luat act cu îngrijorare de conținutul rechizitoriului întocmit de DIICOT în dosarul deputatului Mihail Boldea. În respectivul document apar și numele sau inițialele unor jurnaliști angajați la unul dintre cele mai importante cotidiane din România, Jurnalul Național.
Din conținutul dosarului reiese că publicația și cei doi jurnaliști ar fi derulat o campanie de presă la comanda unuia dintre inculpații din dosar, că au făcut presiuni, că au acționat la ordinele și în interesul inculpaților. Formulările procurorilor pun la îndoială buna credință a jurnaliștilor și îi acuză pe aceștia că ar fi răspuns solicitărilor inculpaților și că ar fi redactat materialele jurnalistice nu pentru a informa publicul în legătură cu un subiect de interes public inconstestabil, ci pentru a intimida procurorii care anchetau cazul în speță.
În opinia noastră, probele prezentate pentru a susține afirmațiile din dosar nu susțin alegațiile procurorilor. Singurele dovezi prezentate sunt extrase din înregistrări ale unor convorbiri telefonice dintre jurnalistul V.R.Z. și inculpatul Boza Bogdan Alexandru. Ori, aceste extrase nu susțin acuzațiile grave aduse de procurori jurnaliștilor și publicației la care aceștia lucrează. Dosarul fiind public, aceste acuzații riscă să aducă grave prejudicii reputației profesionale a jurnaliștilor menționați, dar și publicației la care lucrează. Mai grav, ele riscă să arunce o umbră de suspiciune asupra întregii bresle jurnalistice, contribuind la decredibilizarea acestei profesii.
Acuzația adusă inculpatului Boza (“urmărind exercitarea de presiuni asupra organelor de anchetă”) este susținută de probele din dosar, dar ea este extinsă și asupra jurnaliștilor, deși nu se aduc dovezi concrete în acest sens. Neînsoțite de probe, aceste afirmații nu sunt altceva decât aprecieri subiective care riscă să afecteze reputația jurnalistului.
De asemenea, procurorii nu aduc nicio dovadă că jurnaliștii ar fi acționat cu rea- credință și în alt interes cu excepția celui de a informa corect și onest publicul. În rechizitoriu se afirmă că materialul publicat a fost scris la solicitarea inculpatului. Ori, chiar dacă inculpatul a furnizat subiectul jurnalistului, nu înseamnă că acesta a acționat la ordinele și în interesul inculpatului. Subiectul materialului este de interes public, iar rolul jurnaliștilor este acela de a informa publicul cu privire la chestiuni de interes public. Dovada prezentată de procurori în dosar este o afirmație a inculpatului privind faptul că jurnalistul urma “să-i ia la întrebări pe procurorii de caz”, nimic altceva decât o obligație profesională elementară a profesiei, un demers jurnalistic obișnuit prin care orice ziarist documentează un posibil subiect de presă.
Singura situație în care jurnalistul ar putea fi acuzat de complicitate cu inculpatul ar fi că nu s-a arătat deranjat de scopul urmărit de inculpate atunci când acesta din urmă l-a formulat explicit “Da’ el... te-ai... ai simţit tu că el ar fi înţeles de pe unde ar veni, aşa ? Că nu mă deranjează să ştie că, sincer, chiar vreau să-i intimidez pe ăştia, nu... Adică...”
Însă, astfel de situații se întâlnesc frecvent în activitatea jurnalistică, scopul urmărit de sursa informației nefiind întotdeauna congruent cu scopul jurnalistului. Acesta din urmă are menirea profesională de a acționa ca un câine de pază al societății, încercând să expună cazurile de abuz cu bună credință și în interes public. Calitatea sursei sau interesele urmărite de aceasta sunt mai puțin relevante dacă faptele semnalate sunt adevărate și sunt de interes public.
ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei solicită procurorilor din cadrul DIICOT care au lucrat la acest dosar să prezinte probele care ar putea demonstra complicitatea jurnaliștilor cu infractorii cu scopul de a intimida procurorii. De asemenea,
solicităm Inspecției Judiciare pentru procurori din cadrul CSM să analizeze cazul mai sus prezentat și să stabilească dacă s-au înregistrat abateri de la îndatoririle profesionale ale procurorilor care au instrumentat acest caz.
Cu stimă,
Răzvan Martin
Coordonator al Departamentului FreeEx
ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Citește pe Antena3.ro
