Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stirea initiala - Conform legislației românești, deciziile pe care Curtea Constituțională a României (CCR) trebuie să le dea astăzi, în cazul căsătoriilor între persoane de același sex, sunt condiționate de o prevedere clară din Codul Civil. Aparent, două cereri formulate către Curtea Constituțională se bat cap în cap, iar acceptarea ambelor este imposibilă. Tabăra antigay cere modificarea Constituției, astfel încât să prevadă expres că se pot încheia căsătorii doar între o femeie și un bărbat, iar doi bărbați care s-au căsătorit în Belgia cer statului român să le admită actul oficial. Răspunsul CCR ar putea fi negativ, în ambele cazuri.
În premieră pentru justiția din România, un cuplu de homosexuali care s-au căsătorit în Belgia cere CCR să recunoască actul oficial. Românul Relu Adrian Coman și americanul Robert Clabourn Hamilton, ambii în vârstă de 44 ani, s-au căsătorit la Bruxelles și își doresc să fie recunoscuți ca familie și în România. „În primul rând, Codul Civil spune că o căsătorie se încheie între persoane de sexe diferite. În Constituție este specificat faptul că România este obligată să respecte tratatele încheiate cu alte state, dar numai în raport cu dispozițiile legale. Aceste recunoașteri ale unor documente încheiate în alte state nu pot contraveni legii interne, iar pe acest criteriu, soluția CCR ar putea fi de respingere. Pe de altă parte, dacă s-ar recunoaște această căsătorie, orice cuplu de homomosexuali s-ar putea căsători în alte țări, apoi ar veni aici pentru a li se recunoaște documentele. În legătură cu cealaltă cerere, în Constituție nu se pot reglementa noțiuni cu privire la încheierea căsătoriei, pentru că nu se pot stabili chestiuni de acest fel, care țin de interpretarea unor legi. Probabil CCR va respinge ambele cereri”, explică avocatul Bogdan Bărbuceanu. Codul Civil mai prevede o situație care se bate cap în cap cu necesitatea acceptării tratatelor internaționale între state, respectiv alineatul 2, din articolul 277: „Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, încheiate sau contractate în străinătate, fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini, nu sunt recunoscute în România“.
Prevederi internaționale care se bat cap în cap
Nici în legislația și în convențiile internaționale nu li se dă pe deplin câștig de cauză minorităților sexuale, fie pentru că documentele nu au fost actualizate, fie pentru că s-a preferat să fie lăsată decizia la alegerea fiecărui stat în parte. „Dacă ar fi acceptată această căsătorie, evident ar fi în favoarea drepturilor omului. Noi suntem organizație cu profil juridic, iar actul la care ne raportăm este Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Articolul din Convenție care se referă la căsătorie, specifică foarte clar că este un act între un bărbat și o femeie. Jurispridența CEDO stabilește, însă, dreptul statelor de a reglementa. Recunoaște că nu poate obliga statele să legifereze în acest sens. Tratatele și standardele internaționale în materie sunt încă vechi”, explică Maria-Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH.
5-10% sunt minorități sexuale
Citește pe Antena3.ro
Nu există date exacte cu privire la numărul total al persoanelor care formează minorități sexuale și nici în privința căsătoriilor deja încheiate în străinătate de către cetățenii români, dar există estimări rezultate în urma unor cercetări sociologice. „Se estimează că populația minorităților sexuale oscilează între 5 și 10% din populația totală, comform studiilor sociologice. Sunt destul de multe persoane care scriu la ACCEPT, pentru a solicita informații despre posibilitatea de recunoaștere a căsătoriei. Aceste persoane au nevoie de protecția statului român. Nu avem cifre exacte, dar oferim sprijin juridic persoanelor care ne solicită”, spun reprezentanții asociației ACCEPT – ONG care apără și promovează drepturilecomunității LGBT în România.
"Dacă ne uităm la alte state, lucrurile evoluează înspre legiferare, dar destul de lent, ca orice presupune o schimbare de mentalitate. Dacă ne uităm, însă, la articiolul din Convenția Europeană care vorbește despre nediscriminare, s-ar putea interpreta în favoarea căsătoriilor între membrii minorităților sexuale, dar există și celălalt articol, care prevede clar căsătoria ca fiind între un bărbat și o femeie" - Maria-Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH.
Se estimează că CCR va respinge ambele solicitări, iar căsătoria va rămâne doar între un bărbat și o femeie, conform actualelor prevederi legale.
Alianța Familiilor din România a strâns 3 milioane de semnături pentru a modifica Articolul 48 din Constituția României, astfel încât să se specifice clar că o căsătorie poate fi încheiată doar între un bărbat și o femeie.
