UDMR informează că forma finală asumată a proiectului de autonomie a aşa-zisului "ţinut secuiesc" va fi publicată înaintea lansării dezbaterii publice, pe pagina de internet a formaţiunii politice, simultan în limbile română şi maghiară.
"Informăm reprezentanţii mass-media că forma finală, asumată de UDMR, a proiectului va fi publicată înaintea lansării dezbaterii publice, pe pagina de internet a Uniunii, simultan în limbile română şi maghiară", precizează reprezentanţii UDMR într-un comunicat de presă.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara pe 9 august că proiectul de autonomie, care va fi înaintat Parlamentului, va intra în dezbatere publică. Potrivit acestuia, documentul a fost elaborat în limba română, iar în prezent se lucrează la traducerea lui în limba maghiară.
"Dezbaterea publică va dura, fiindcă nu e un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi şi nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă, atât cu societatea românească în ansamblul ei, cât şi cu cea maghiară. Nu pot să spun când se va termina această dezbatere, vorbim totuşi despre un proiect foarte important. (...) Nu trebuie să creăm impresia că este ceva foarte simplu, ceva uşor de acceptat, fiindcă ştim care este percepţia societăţii despre o astfel de iniţiativă, care sunt reţinerile, dar şi motivele pentru o astfel de iniţiativă din partea comunităţii maghiare, iar aceste lucruri trebuie explicate", afirma Kelemen Hunor.
El consideră că e nevoie şi de modificarea Constituţiei pentru ca proiectul de autonomie să poată fi materializat.
În urmă cu două luni, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care a lucrat la proiectul de autonomie, arăta că acesta cuprinde cinci elemente importante: atribuţiile ce vor fi delegate de statul român către autorităţile regionale şi locale, limbile oficiale din regiune, asigurarea proporţionalităţii etnice în instituţiile publice, autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă.
UDMR propune, printre altele, ca în regiunea autonomă 'ţinutul secuiesc' limba maghiară să fie limbă oficială alături de limba română, iar în toate instituţiile publice, atât cele din subordinea autorităţilor locale, cât şi centrale, să existe proporţionalitate etnică, adică numărul angajaţilor de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deţine în comunitatea locală. Antal Arpad a precizat că acest model funcţionează cu succes în Tirolul de Sud şi consideră că este adecvat.
Cât priveşte românii care trăiesc în această regiune, Antal Arpad a dorit să dea asigurări că drepturile acestora nu vor fi îngrădite prin acest statut şi că beneficiile autonomiei se vor răsfrânge şi asupra lor.