Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potenţialul turistic al oraşului Avrig a fost promovat în ultimii trei ani la nivel internaţional prin intermediul proiectului “CultTour- Patrimoniul cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil”, respectiv a spaţiilor deschise şi a grădinilor culturale din oraş. Proiectul în valoare de 2,5 milioane de euro a fost finanţat de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Transnaţional de Cooperare Sud- Estul Europei. Potrivit cocluziilor proiectului, conducerea administrativă a Avrigului va dezvolta o strategie pentru protecţia şI valorificarea moştenirilor culturale, respectiv arhitectură, parcuri, reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, muzeul Gheorghe Lazăr şI întregul oraş natal memorial, dându-i astfel a folosinţă modernă în turismul naţional şi european. Arigul are nevoie de investiţii de peste 55 de milioane de euro pentru a transforma oraşul într-un punct turistic important pe harta Europei, estimează Arnod Klingeis, primarul din localitate. “În prezent, Palatul Brukenthal are în jur de 500- 1.000 de vizitatori pe lună, iar în urma unor investiţii de circa 20 de milioane de euro în reabilitarea Palatului şI a grădinii baroce, estimăm că va avea de circa cinci ori mai mulţi, respectiv 3.000- 5.000 de vizitatori pe lună”, a spus Arnod Klingeis. Oficialul a spus că în prezent oraşul Avrig nu are capacitatea de a caza mai mult de 300 de turişti pe lună, însă în următorii cinci ani speră ca infrastructura de cazare să crească.
Proiecte măreţe
În urma analizelor şI a strategiilor de dezvoltare a zonelor vizate, municipalitatea din Avrig colaborând cu autorităţi şi universităţi internaţionale a identificat 49 de proiecte care pot fi dezvoltate. Restaurarea Palatului Brukenthal şI a grădinilor acestuia, construirea unui telescaun, a unei telegondole, a unei pârtii de ski pe Făgăraş, realizarea unei şcoli de turism, precum şi amenajarea unor amplasamente pentru agrement pe Valea Oltului sunt doar câteva dintre proiectele care vor face ca turismul din Avrig să fie unul sustenabil. Reabilitarea Muzeului Gheorghe Lazăr, restaurarea Palatului şI a grădinilor, vor fi finanţate din fonduri private, iar pentru restul proiectelor va fi atrasă finanţare europeană. “România are un patrimoniu necunoscut în mediul rural şI în micile entităţi urbane, o bogăţie ce trebuie descoperită”, a spus Răzvan Pop,
Reşedinţa de vară a lui Samuel Von Brukenthal
Pentru restaurarea Palatului Brukenthal şI a gărdinilor e nevoie de o investiţie de circa 20 de milioane de euro. “Intrarea la Palatul Brukenthal este gratuită, avem deschis tot anul, însă până acum a fost renovată doar orangeria. Oferim spre cazare 11 camere, din care cinci sunt cu baie pe hol, două apartamente şI trei camere VIP. Tarifele variază între 100- 250 de lei de persoană pe seară, iar în funcţie de ce vrea clientul, oferim şI mic dejun. În ultimii doi ani am investit în jur de 1,5 milioane de euro, însă rezultatele se văd deoarece de la an la an am înregistrat un număr mai mare de vizitatori, precum şI de turişti cazaţi. Vrem să refacem grădina în stil baroc, care înseamnă plante joase, iar în fiecare lună trebuie să fie ceva înflorit. Înainte de a renova orangeria aici era sanatoriu, fiind renumit pentru aerul foarte curat şI puternic din zonă”, ne-a explicat Mihaela Klingeis, administratorul Palatului Brukenthal.
Prin acest proiect, Palatul Brukenthal va fi vizitat şI cunoscut precum Palatul Verseilles din Paris sau Schonbrunn din Viena. Palatul se află în centrul orăşelului transilvănean Avrig, la o distanţă de 20 km de Sibiu, la poalele Carpaţilor Meridionali. La prima privire, proprietatea pare scufundată în somnul Frumoasei adormite, însă e doar o iluzie deoarece reşedinţa de vară este o bijuterie a istoriei culturii şi un parc de excepţie. Având în prezent o mărime de 16 ha, acesta este unicul parc baroc din România şi este protejat ca monument istoric naţional. Datorită arborilor bătrâni valoroşi şi, parţial, unei zone sălbatice neamenajate şi izvoarelor naturale, el are o mare valoare şi din perspectiva protecţiei naturii. Încă în urmă cu 200 de ani, mulţumită bogatei sale culturi horticole, era cunoscut şi dincolo de graniţele Transilvaniei ca “fântâna sănătăţii” şi “Edenul transilvănean”.
